Aripi rupte
de Traian Demetrescu


(după M. Guyau)

Pe râul limpede plutește
O pană albă,-nsângerată; —
Mă-ntreb ce pasăre-a pierdut-o,
Din ce-nălțime-e zburată?

Nu știu... dar cerul parcă râde,
Și câmpul pare plin de șoapte;
Pe când eu simt în al meu suflet
Un gol adânc, o tristă noapte....

A dispărut în valuri pana...
Pieriți și voi, visuri rebele,
Trecut amar și gânduri scumpe,
Ce furăți aripile mele!...