În crâng

 

În crângul plin de-a primăverii udă
podoabă verde și lumină crudă,
m-am dus să văd șopârle și gândaci
și să vorbesc cu tinerii copaci.

Lira mi-am prins-o-n ramul înflorit
al măceșului ce-am întâlnit.
Bondari de aur s-au suit pe strune
și păsări începură să s-adune.

Hulubi sălbatici se roteau pe sus.
"Surorile mele, le-am spus,
nu vă temeți, nu-i laț, nici capcană;
e-o scornitură-omenească și vană..."

Atunci pitulicile se bucurară.
"Vrei să-ți cântăm eterna primăvară?"
"Vreau, păsări bune,
care n-aveți brațe, nici strune."