A apărut în volumul „Poezii”, 1910
Fiere-amestecată cu nectar Mi-ai întins din vecinicul pahar. Cântă viu în sufletu-mi nectarul: Tată, și-n pământ te-oi lăuda! Fruntea mi-o îngreuie amarul: Doamne al lumei, fie voia ta!
