În lumea asta trece...

 

<poem>

În lumea asta trece un val și altul vine, Durerea, bucuria ne cată, le-ntâlnim; De ne-am deprins cu ele ori negre, ori senine Se duc zilele noastre. Și azi și mâni perim.

Din toată minunata priveliște a vieții, Cu soarele, cu falnicul ocean; Din dragostea trecută, din visul tinereții Acel vis, fără samăn de dulce și viclean,

De-abia de mai rămâne vreo veștedă-amintire Din vremea de-altădată de bine or de chin, Scânteia ce-ntr-o clipă aruncă-o licurire De sub cenușa strinsă. Oftatul unui sân.

Nimic nu e al nostru – afară de-acea jale Ce negurosse lasă în sufletul pustiu, Când căutăm în urmă spre depărtata cale Unde am lăsat o parte din viață în sicriu.

Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de ani.