Îngerul și copilul

 

Imitație

În memoria prea iubitului meu băiat George.

Un înger mândru la făptură
Plecat pe-un leagăn, zâmbitor,
Își oglindea a lui figură
Precum te uiți într-un izvor.

- Frumos copil, oh! vin cu mine
Zicea, privindu-l fermecat,
Nedemn, pământul e de tine
Fiind-că tu-mi-ai semănat.

În trista lume, omul n-are
De mulțumiri un ceas deplin,...
Sub fericire e-ntristare
Și sub plăcere e suspin...

O viață cât de strălucită
Aceleași rele va urzi
Și toți au grijă de ursită
Și toți se tem de-a doua zi.

Dar ce? Durerea va cuprinde
Un chip așa de îngeresc
Și plânsu-o ceață va întinde
Pe ochi tăí de-azur ceresc?

Nu; nu; de drum te pregătește
Cu mine-n cer voi să te iau...
Căci Dumnezeu azi te scutește
De orice rele te-așteptau.

Părinți tăi să nu-și cernească
Nici chip, nici suflet, nici veștmânt
Și nici un plâns să nu jelească...
În cer te duc iar nu-n mormânt,

Cea mai frumoasă zi din viață
Pentr-un copil nevinovat
E când obrazul său îngheață,
Când moartea blând l-a sărutat.

Și sfântul înger de lumină
A zis, și-n ceruri s-a suit,
Și două buze dulci, suspină,
Iar pruncul fraged a murit.