Și ura și iubirea

 

Și ura și iubirea acuma de la tine
Făr' de însemnătate vieții mele-ar fi,
Iubirea ți-am plătit-o cu lacrimi și suspine
Și ura-ți neîmpăcată cu ce-aș mai răsplăti.

Dar tu de vrei ca-n urmă-ți eu tot să mai plâng încă
Și vecinic sfâșiată să vezi inima mea,
De-un chin fără de margini, de o durere-adâncă
Cu glas făr' de mânie să-mi spui că mă-i uita.

din Convorbiri literare (1877)