23:00
coacăze negre
printre urzici
la săcel
sunt ceasuri întregi
să auzi șuieratul vântului
locomotivă
mi-ai spus
cu un zâmbet amar
când un pește electrocutat
îți făcea semne cu mujdei
dintr-o farfurie
hoinăream
printre torențiale
și tufe cu spini
cocoțat pe un cal
mai uriaș
decât prâslea din foto de lux
spuneam povești
despre urșii vicleni
despre piatra din lună
(ziceai asta-i bună)
și
muzica plescăia
la magnetofonul polonez
mâinile miroseau a tarhon
printre păturile aspre
(când focul ne spunea povești nemuritoare)