Atac de panică/9:20

 

n-am nume
să-ți dau
cuvinte
pe strada cu
florile care-și
preschimbă zâmbetul
poate albastru
paharul din
sticlă mată
pe care
nu-l mai vrei de
la mine
n-am nume
culori
așternute peste chipul tău
degetul aleargă
printre
musafirii pitici
un felinar uitat
sau
pantofii
decupându-mi vârful unei
priviri
căzute
la picioarele tale
tremură
mâna stângă
peste pian
cu
motive abstinente
poate
amintindu-și
toate nopțile
prin care aștept o dimineață cu tine)