Aș vrea un basm
de Magda Isanos
Antume și postume din periodice (1932-1948)


Aș vrea un basm, dar cine să mi-l spună
când a tăcut de-o vreme chiar si vântul?
E focul stins și noaptea-i fără lună,
si muzei mele i-a-nghețat cuvântul.

Era o fată și-un bunic bătrân;
erau povesti și maci aprinși în lunci;
parfum și greieri ce cântau în fân –
și-i mult de tot de-atunci.

Bătrânu-i mort acum, si buzele-i sunt mute.
El doarme-n sânul bunului pământ,
și de-ar trăi, azi, cine să-i asculte
povața înțeleptului cuvânt?

A scârțâit o mobilă prelung,
și vântul parcă plânge la ferești –
neostenite clipele se scurg.
.....................................................
Nu-i nimeni să m-adoarmă cu povești.

Domeniu public Această lucrare se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani. Traducerile publicate ulterior pot fi supuse drepturilor de autor.