Acolo sus
Acolo sus la Dowe-Bette,
Copila singură trăia;
Cum nu sunt multe-era frumoasă,
Dar prea puțini o cunoștea.
Sunt flori ce-adese neștiute
Pe stănci frumoase înfloresc;
Sunt stele cari ’n noapte-adăncă
Vai! pentru noi prea sus lucesc.
Și a trăit sărmana floare
Și neștiută a murit,
Și a mea cântare azi jelește
Tot ce ’n viață am iubit!