Ah, când ți-e inima de pară

[Ah, când ți-e inima de pară] de Panait Cerna

Sonetul se află în manuscrisul 7257, pp. 21-26; 33

Ah, când ți-e inima de pară,
Nu pune inimii zăgaz,
Ca mâine rău să nu-ți mai pară
De sborul clipelor de azi...

Stins fi-va zâmbetul luminii
Și sufletele n-or cântaȘi
veșteji fi-vor mâine crinii
Cu care-ncing azi fruntea ta...

Cu norii cari își pierd cununa
Și visul meu s-a irosit
Mi-i sufletul cu jalea una:

Un cuib de toamnă părăsit
Pe care-l leagănă furtuna
Pe-un ram golaș și chinuit.