←Dincolo de noi Alt calendar de Ilarie Voronca
Patrusprezece sonete
Fuga poetului→

Numele tău pe buză sau în minte
Cum taie unda păstrăvul mai iute
Chiar mută gura n-are să te uite
(Ciungul mișcă-n gând brațul ca-nainte).

Sperioșii ochi rămași ca două ciute,
Și păsările, câte, prinse-n ținte
Nu știi? Treceam prin vad și-ți spuneam: „Țin-te
De gâtul meu”. Te luam în brațe: „Uite”.

Râsul se lua la-ntrecere cu râul
Ce fu mai fraged? Unda sau cuvântul?
Cocorii-și desfăceau în zare brâul.

Septembre clar. Mai gâfâie pământul?
Mai vin convoaie de oglinzi cu grâul?
Numele tău pe buze... Numai vântul.