Atac de panică/7:13
o
săptămână
fără ochiul tău
abandonat
pe cărările samurailor
și-au făcut
templu în
peșteră și
caii negrii din
cartea fără copertă au
azvârlit copitele în
groapa de gunoi
în care
noi ne-am iubit
cu
greierii
în
palma stângă ușor
ca un tren de marfă pe
linia vieții
așteptând
pe
geamul de la
mansardă
umbra ta
ca o mantie
să închidă porțile cerului
spintecând
întunericul
din
silabe
(cam insipid cu răbufniri uneori)
săptămână
fără ochiul tău
abandonat
pe cărările samurailor
și-au făcut
templu în
peșteră și
caii negrii din
cartea fără copertă au
azvârlit copitele în
groapa de gunoi
în care
noi ne-am iubit
cu
greierii
în
palma stângă ușor
ca un tren de marfă pe
linia vieții
așteptând
pe
geamul de la
mansardă
umbra ta
ca o mantie
să închidă porțile cerului
spintecând
întunericul
din
silabe
(cam insipid cu răbufniri uneori)