Aubade

 

Deșteaptă-te, iubita mea,
Căci zorile-s acum pe cer
Și eu `n genunchi naintea ta
O sărutare voi să-ți cer ...

Deșteaptă-te și vino-n crâng
Să-l vezi tu cât e de frumos,
Iar eu în brațe-mi să te strâng
La poala teiului umbros.

Deșteaptă-te, căci în curând
Frumosul soare-al primăverii
Trezește lumea pe pământ
Și-alungă farmecul tăcerii.