General de brigadă (1924), cu o carieră militară de 27 de ani pe timp de pace și de război, atât pe linie de comandă, cât și de stat major; atașat militar la Londra (1919 - 1920), exeget al istoriei și al artei militare românești, membru corespondent (1927) și titular al Academiei Române, secția istorie (1934), Președinte al Consiliului de conducere al Muzeului Militar Național (1924-1931), Conservator al Colecțiilor Bibliotecii Academiei Române (1935 - 1945), Ministru al Învățământului, Culturii Naționale și Cultelor (27 ianuarie - 29 octombrie 1941), decorat cu cel mai înalt ordin militar românesc Mihai Viteazul, clasa a III-a, pentru eroism în bătălia de la Mărășești (august 1917) și cu Legiunea de onoare (Franța), Distinguished Service (Marea Britanie) și Coroana Italiei (1919), considerat drept cel mai important cercetător al istoriei militare a poporului român. Tatăl său a fost scriitorul și istoricul Radu Rosetti.
|