Bețivul solitar

 

1 mai

Lipsit de viața binefăcătoare
A aerului sănătos de țară,
Visând într-o tavernă solitară
Eu stau cu lăutarul și beau soare!

Căci orice bob de strugur e-o-nchisoare,
În care fierbe chestia agrară,
Și-n orice sticlă arșița solară
A-nchis puteri în veci renăscătoare.

Eu dezrobesc un șir de raze moarte...
Așa sunt eu ! Sus ridicați dar teascul!
Lăsați-mă stăpân pe tot fantascul ...

Stimez capacitățile deșarte...
Cioroiule, mai cântă-mi un adagiu!
Așa ... și dupa mine – naufragiu!