Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 23
←←Capitolul 22 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 23) |
Capitolul 24→→ |
- Doamne, Părintele și Stăpânul vieții mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea cum va vrea ea și nu îngădui să alunec din pricina ei!
- Cine va pune peste cugetul meu bătăi? Și peste inima mea învățătura înțelepciunii? Ca rătăcirile mele să nu fie cruțate și să nu fie îngăduite păcatele?
- Ca greșelile mele să nu se înmulțească și păcatele mele să nu sporească și să nu cad în mâinile potrivnicilor mei și să nu se bucure de aceasta vrăjmașul meu?
- Doamne, Părintele și Dumnezeul vieții mele! Înălțarea ochilor nu-mi da, și pofta întoarce-o de la mine.
- Pofta pântecelui și a împreunării trupului să nu mă cuprindă și duhului celui fără de rușine să nu mă dai.
- Învățătura gurii auziți, fiilor; pe aceasta cine o va păzi nu va cădea prins.
- Din vorbele sale se va prinde păcătosul; ocărâtorul și trufașul vor pieri la fel.
- A jura nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt nu te obișnui.
- Că precum sluga, care adeseori se cercetează, multe bătăi ia, așa și cel care jură și pururea numește pe Cel Sfânt, de păcat nu se va curăți.
- Bărbatul care jură mult se va umple de fărădelege și nu se va depărta de casa lui biciul.
- De va greși, păcatul lui asupra lui va fi, și de nu va fi cu luare aminte îndoit greșește.
- Și de a jurat în deșert, nu se va îndrepta, că se va umple de rele casa lui.
- Este grai care este deopotrivă cu moartea; să nu se afle acesta întru moștenirea lui Iacov.
- Că de la cei binecredincioși toate acestea se vor depărta și în păcate ei nu se vor tăvăli.
- Cu vorba cea fără de cumpătare nu-ți obișnui gura, că întru aceea este cuvântul păcatului.
- Adu-ți aminte de tatăl tău și de mama ta, când șezi în mijlocul celor mari,
- Ca nu cumva să uiți de tine în fala lor, casă nu te porți ca un prost,
- Așa încât să vrei să nu te fi născut și să-ți blestemi ziua nașterii tale.
- Omul care se obișnuiește cu cuvinte de sudalmă, în toate zilele sale, nu se va înțelepți.
- Două feluri de oameni înmulțesc păcatele, și al treilea aduce urgie:
- Sufletul fierbinte ca focul arzător, care nu se stinge până ce nu se potolește;
- Omul care poftește în trupul cărnii sale și nu va înceta, până nu va ațâța foc;
- Pentru desfrânat toată pâinea este dulce, nu va înceta până la sfârșit.
- Omul care păcătuiește în patul său și zice în inima sa: Cine mă vede?
- Întuneric este împrejurul meu, pereții mă acoperă și nimeni nu mă vede, pentru ce mă sfiesc?
- Păcatele mele nu le va pomeni Cel Preaînalt. Astfel el se teme numai de ochii oamenilor.
- Și nu știe că ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminoși decât soarele și privesc la toate căile oamenilor și văd toate părțile cele ascunse.
- Mai înainte de a se fi făcut, toate sunt cunoscute Lui; așa și după ce s-au săvârșit.
- Unul ca acesta în ulițele cetății se va pedepsi și unde n-a gândit se va prinde.
- Așa și femeia care-și lasă bărbatul și face moștenitor din străini.
- Că întâi legea Domnului a călcat, al doilea bărbatului său a greșit, al treilea întru desfrâu s-a desfrânat, și cu bărbat străin a făcut copii.
- Aceasta la adunare se va aduce, și pentru fiii ei pedeapsă va fi.
- Nu vor spori cu rădăcina fiii ei, și ramurile ei nu vor da rod.
- Va rămâne întru blestem pomenirea ei și ocara ei nu se va șterge.
- Și vor cunoaște cei rămași că nimic nu este mai bun decât frica Domnului și nimic nu este mai dulce decât a ține poruncile Domnului.
- Cinste mare este a urma pe Dumnezeu, că lungimea zilelor vei lua de la El.
▲ Începutul paginii. |