Biblia/Vechiul Testament/Cartea întâi a Regilor/Capitolul 18

←←Capitolul 17 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Cartea întâi a Regilor, Capitolul 18)
Capitolul 19→→


  1. După ce a isprăvit David de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a lipit de sufletul lui și l-a iubit Ionatan, ca pe sufletul său.
  2. Iar Saul l-a luat în ziua aceea și nu l-a lăsat să se mai întoarcă la casa tatălui lui.
  3. Și a încheiat Ionatan legătură cu David, pentru că îl iubea ca pe sufletul său.
  4. Și și-a dezbrăcat Ionatan haina sa cea de deasupra, pe care o avea pe el, și a dat-o lui David; de asemenea și celelalte haine ale sale, sabia sa, arcul său și brâul său.
  5. David însă lucra cu pricepere peste tot, oriunde-l trimetea Saul; și Saul l-a făcut căpetenie peste oșteni; iar aceasta a plăcut la tot poporul și slujitorilor lui Saul.
  6. Dar când se întorceau ei, după izbânda lui David asupra filisteanului, femeile din toate cetățile lui Israel ieșeau în întâmpinarea regelui Saul cu cântări și jocuri, cu timpane de sărbătoare și cu chimvale;
  7. Și jucând, femeile strigau și ziceau: "Saul a biruit mii, iar David zeci de mii!"
  8. De aceea s-a mâniat Saul foarte tare, neplăcându-i cuvintele acestea și a zis: "Lui David i s-au dat zeci de mii, iar mie numai mii; acum numai domnia îi mai lipsește".
  9. Și din ziua aceasta în tot timpul următor, s-a uitat la David bănuitor.
  10. Iar a doua zi s-a întâmplat de a căzut duhul cel rău de la Dumnezeu asupra lui Saul și acesta se îndrăcea în casa sa, iar David cânta cu mâna sa pe strune, ca și în alte zile; Saul avea în mână o lance.
  11. Și a aruncat Saul lancea, cugetând: "Voi pironi pe David de perete!" Dar David s-a ferit de două ori de Saul.
  12. Și a început a se teme Saul de David, pentru că Domnul era cu el, iar de Saul se depărtase.
  13. De aceea Saul l-a îndepărtat de la sine și l-a pus căpetenie peste o mie; și se ducea și se întorcea el în fruntea poporului.
  14. David în toate treburile sale se purta cu chibzuință și Domnul era cu el.
  15. Saul vedea că este foarte chibzuit și se temea de el.
  16. Iar Israelul tot și Iuda iubea pe David, pentru că el se ducea și se întorcea în fruntea lor.
  17. Deci a zis Saul către David: "Iată fata mea cea mai mare, Merob, îți voi da-o de soție, numai să-mi fii viteaz și să duci războaiele Domnului". Căci Saul socotea: "Lasă, să nu fie mâna mea asupra lui, ci să fie asupra lui mâna Filistenilor".
  18. David însă a zis către Saul: "Cine sunt eu și ce este viața mea și neamul tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele regelui?"
  19. Iar când a venit vremea să dea pe Merob, fiica lui Saul, după David, ea a fost măritată cu Adriel din Mehola.
  20. Pe David însă îl iubea altă fată a lui Saul, Micol; și când i s-a spus despre aceasta lui Saul, aceasta i-a plăcut;
  21. Căci Saul cugeta: "Am s-o dau după el și ea are să-i fie cursă și mâna Filistenilor are să fie asupra lui". Și a zis Saul către David: "A doua oară te înrudești acum cu mine".
  22. Atunci a poruncit Saul slujitorilor săi: "Spuneți lui David: Iată regele este binevoitor către tine și toți slujitorii lui te iubesc; fii dar ginerele meu!"
  23. Și au vorbit slujitorii lui Saul în urechile lui David toate vorbele acestea. Iar David a zis: "Oare ușor lucru vi se pare vouă a fi ginerele regelui? Eu sunt un sărac și un neînsemnat".
  24. Și au înștiințat pe rege slugile sale și au zis: "Iată ce a spus David".
  25. Iar Saul a zis: "Așa să-i spuneți lui David: Regele nu voiește zestre decât numai o sută de prepuțuri filistene, ca răzbunare împotriva vrăjmașilor regelui". Căci Saul avea în gând să piardă pe David prin mâna Filistenilor.
  26. Și slugile lui Saul au spus lui David cuvintele acestea și i-a plăcut lui David să se facă ginerele regelui.
  27. Dar nu apucase încă să vină ziua sorocită, când David se sculă și merse el însuși și oamenii lui și ucise 200 de Filisteni; și aduse David prepuțurile lor și le înfățișă regelui număr deplin, ca să se poată face ginerele regelui. Și a dat Saul după el pe Micol, fiica sa, de femeie.
  28. Dar văzând și aflând Saul că Domnul este cu David și tot Israelul îl iubește și că și fiica sa Micol îl iubește,
  29. Începu încă și mai mult să se teamă de David și s-a făcut vrăjmașul lui pe viață și pe moarte.
  30. De aceea, când au ieșit la război căpeteniile Filistenilor, David, chiar de la ieșirea lor, lucra mai înțelepțește decât toate slugile lui Saul și numele lui a ajuns foarte vestit.


▲ Începutul paginii.