Biblia/Vechiul Testament/Cartea Iuditei/Capitolul 4


  1. Când au auzit fiii lui Israel care locuiau în Iudeea, de tot ceea ce Olofern, căpetenia lui Nabucodonosor, regele Asirienilor, a făcut popoarelor și cum le-a jefuit toate templele lor și le-a nimicit,
  2. S-au înspăimântat grozav în fața lui și s-au tulburat pentru Ierusalim și pentru templul Domnului Dumnezeului lor,
  3. Fiindcă nu trecuse multă vreme de când se întorseseră ei din robie și abia de curând tot poporul Iudeii se strânsese la un loc și, după pângărirea care se întâmplase, odoarele sfinte, jertfelnicul și templul fuseseră iarăși sfințite.
  4. Și ei au trimis în ținutul Samariei și în sate și la Bet-Horon și la Belmain și la Ierihon și la Hoba și la Hațor și în valea Salemului;
  5. Și au ocupat toate vârfurile munților celor mai înalți și au întărit toate satele muntelui și au adunat în sate merinde, pregătindu-se de război, căci lanurile lor fuseseră secerate de curând.
  6. Ioachim, marele preot din zilele acelea în Ierusalim, a scris locuitorilor din Betulia și din Betomestaim din preajma Esdrelonului, către câmpia de lângă Dotain,
  7. Să întărească trecătorile muntelui, fiindcă prin ele drumul răzbea spre Iudeea și era ușor să împiedice trecerea, căci o trecătoare era îngustă, cât pentru doi oameni alături.
  8. Și fiii lui; Israel au făcut întocmai după porunca marelui preot Ioachim și a bătrânilor poporului lui Israel, care țineau sfat în Ierusalim.
  9. Atunci întreg Israelul a strigat către Dumnezeu cu mare râvnă și s-a smerit cu ardoare.
  10. Atât ei cât și femeile și copiii lor, vitele și străinii și simbriașii și robii cumpărați s-au încins cu sac peste coapsele lor.
  11. Și tot Israelul, bărbați, femei și copii, locuitori ai Ierusalimului, au căzut cu fața la pământ în templu, și-au presărat cenușă în cap și au întins mâinile înaintea Domnului.
  12. De asemenea au îmbrăcat și jertfelnicul cu sac și au strigat către Dumnezeul lui Israel într-un cuget și cu înfocare, ca să nu lase pradă pe copiii lor uciderii și pe femeile lor răpirii, cetățile moștenirii lor nimicirii, și templul pângăririi și ocării și batjocurii neamurilor.
  13. Și Domnul a auzit glasul lor și a văzut supărarea lor, și poporul din toată Iudeea și locuitorii Ierusalimului au postit mai multe zile în fața templului Domnului celui Atotputernic.
  14. Și marele preot Ioachim, împreună cu toți preoții stătători și slujitori înaintea Domnului, încinși cu sac peste coapse, aduceau arderea de tot de fiecare zi și juruințele și darurile de bună voie ale poporului.
  15. Și cu cenușă presărată pe mitrele lor strigau către Domnul din toată puterea lor, ca să caute cu îndurare către întregul neam al lui Israel.


▲ Începutul paginii.