Biblia/Vechiul Testament/Cartea a patra a Regilor/Capitolul 19
- Auzind acestea, regele Iezechia și-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat cu sac și s-a dus în templul Domnului.
- Atunci a trimis pe Eliachim, căpetenia curții domnești, pe Șebna scriitorul și pe preoții cei mai mari, îmbrăcați în sac, la Isaia proorocul, fiul lui Amos,
- Și aceștia au zis către el: "Așa zice Iezechia: Zi de necaz, de pedeapsă și de rușine este ziua aceasta, căci pruncii sunt aproape să iasă din pântecele mamelor și ele nu pot naște.
- Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis regele Asiriei, stăpânul lui, să defaime pe Dumnezeul cel viu și să-L hulească cu vorbele pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tău. Adu dar rugăciune pentru cei ce au rămas și se află printre cei vii!"
- Și au venit slugile regelui Iezechia la Isaia,
- Iar Isaia le-a zis: "Așa să ziceți domnului vostru: Așa grăiește Domnul: Nu te teme de vorbele ce le-ai auzit și cu care M-au hulit pe Mine slugile regelui Asiriei.
- Căci iată voi trimite în el duh și va auzi o veste și se va întoarce în țara sa, iar acolo îl voi lovi cu sabia".
- Atunci s-a întors Rabșache și a găsit pe regele Asiriei războindu-se împotriva Libnei, căci auzise că acesta a plecat din Lachiș.
- Și a auzit el de Tirhaca, regele Etiopiei, căci i s-a spus: "Iată vine să se lupte cu tine". Și din nou a trimis soli la Iezechia să-i spună:
- "Așa să ziceți lui Iezechia, regele Iudei: Să nu te înșele Dumnezeul tău, în Care nădăjduiești tu, gândind: Nu va fi dat Ierusalimul în mâinile regelui Asiriei!
- Doar tu ai auzit ce a făcut regele Asiriei cu toate țările, aruncând asupra lor blestem. Și tu ai să rămâi?
- Dumnezeii popoarelor pe care le-au ruinat părinții mei le-au izbăvit ei oare?
- Unde este regele Hamatului, sau regele Arpadului, sau regele cetății Sefarvaimului, Inei și Hevei?"
- Și a luat Iezechia scrisoarea din mâna solilor și a citit-o; apoi s-a dus în templul Domnului și a deschis-o Iezechia înaintea felei Domnului.
- Și s-a rugat Iezechia înaintea feței Domnului și a zis: "Doamne Dumnezeul lui Israel, Cel ce șezi pe heruvimi, numai Tu singur ești Dumnezeul tuturor regatelor pământului, Tu ai făcut cerul și pământul!
- Pleacă-ți, Doamne, urechea Ta și mă auzi! Deschide-ți, Doamne, ochii Tăi și vezi și auzi cuvintele lui Senaherib, cel ce a trimis să Te hulească pe Tine, Dumnezeul cel viu!
- Adevărat, o, Doamne, regii Asiriei au pustiit popoarele și țările lor, au aruncat dumnezeii acestora în foc, dar aceia nu erau dumnezei, ci lucruri de mâini omenești, lemn și piatră, și de aceea i-a și nimicit pe ei.
- Și acum, Doamne Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui,
- Și vor afla toate regatele pământului că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu! "
- Atunci a trimis Isaia, fiul lui Amos, la Iezechia să-i spună: "Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Cele pentru care te-ai rugat tu Mie împotriva lui Senaherib, regele Asiriei, le-am auzit.
- Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul pentru el: Te disprețuiește și râde de tine fecioara, fiica Sionului, și clatină din cap, în urma ta, fiica Ierusalimului.
- Pe cine însă ai mustrat și ai hulit tu? Și asupra cui ți-ai ridicat tu glasul și ți-ai înălțat așa de sus ochii tăi? Asupra Sfântului lui Israel.
- Prin trimișii tăi tu ai înfruntat pe Domnul și ai zis: Cu mulțimea carelor mele m-am urcat pe înălțimea munților, pe coastele Libanului, și am tăiat cedrii cei falnici și chiparoșii cei minunați ai lui, și am ajuns la cea din urmă adăpostire a lui, la grădina lui plină de pomi;
- Și am săpat și am băut apă străină și cu tălpile picioarelor mele voi seca râurile Egiptului.
- N-ai auzit tu, oare, că aceasta Eu am făcut-o de demult, din zilele cele de demult am hotărât-o? Acum însă am îndeplinit-o prin aceea că tu pustiești și prefaci cetățile în dărâmături,
- Iar locuitorii lor au ajuns neputincioși, tremură și rămân rușinați; au ajuns ca iarba câmpului și ca verdeața cea fragedă, ca buruienile de pe acoperișul casei și ca niște fire de grâu uscate înainte de a da în spic.
- De șezi, de intri, ori de ieși, Eu toate le știu și știu și obrăznicia ta față de Mine.
- Pentru obrăznicia ta cea față de Mine și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele, Îmi voi pune veriga Mea în nările tale și în buzele tale belciugul Meu și te voi întoarce pe același drum pe care ai venit.
- Iar pentru tine, Iezechia, iată semn: Anul acesta veți mânca din cele ce vor crește din semințele scuturate; în anul al doilea veți mânca din cele ce vor crește de la sine, iar în anul al treilea veți semăna și veri secera, veți sădi vii și veți mânca roadele lor.
- Ceea ce nu se va strica în casa lui Iuda, ceea ce va rămâne, va da rădăcini în jos, iar în sus va aduce rod, căci din Ierusalim vor ieși câțiva rămași și din Sion, câțiva izbăviți.
- Râvna Domnului Savaot va face aceasta.
- De aceea așa zice Domnul de regele Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici va arunca săgeți încoace; nu se va apropia de ea cu scut, nici va face întărituri de șanțuri împotriva ei.
- Pe drumul pe care a venit, se va întoarce și în cetatea aceasta nu va intra, zice Domnul;
- Căci Eu voi păzi cetatea aceasta, ca să o izbăvesc pentru Mine și pentru David, robul Meu".
- În noaptea aceea s-a întâmplat că a ieșit îngerul Domnului și a lovit în tabăra Asirienilor o sută optzeci și cinci de mii, și când s-au sculat dimineața, iată erau peste tot numai trupuri moarte.
- Atunci Senaherib, regele Asiriei, sculându-se, a plecat și s-a întors și a locuit în Ninive.
- Dar pe când se ruga el în casa lui Nisroc, zeul său, l-au ucis cu sabia fiii săi Adramelec și Șarețer și au fugit în pământul Ararat, iar în locul lui s-a făcut rege Asarhadon, fiul lui.
| ▲ Începutul paginii. |