Biblia/Vechiul Testament/Ieremia/Capitolul 14
- Cuvântul Domnului care a fost spus către Ieremia în vremea secetei.
- Plânge Iuda și porțile Ierusalimului au căzut și stau înnegrite pe pământ, și strigăt se ridică din Ierusalim.
- Cei mari trimit pe cei mici după apă; aceștia merg la fântâni, dar nu găsesc apă, și se întorc înapoi cu vasele goale; de aceea se rușinează, roșesc și își acopăr capetele.
- Ogoarele au crăpat, pentru că n-a fost ploaie pe pământ; de aceea plugarii își acoperă capetele și sunt tulburați.
- Până și cerboaica naște în câmp și își părăsește puii, pentru că nu este iarbă.
- Și asinii sălbatici stau în locuri înalte și înghit aer, ca șacalii, și ochii li s-au înfundat, pentru că n-au iarbă.
- Deși fărădelegile noastre mărturisesc împotriva noastră, dar Tu, Doamne, fă milă cu noi pentru numele Tău! Mare este abaterea noastră și am păcătuit înaintea Ta.
- Nădejdea lui Israel și Izbăvitorul lui la vreme de strâmtorare, pentru ce ești ca un străin în țara aceasta și ca un trecător care se oprește pentru o noapte?
- Pentru ce ești Tu ca un om fără vlagă și ca un războinic care nu poate ajuta? Totuși Tu, Doamne, ești în mijlocul nostru și numele Tău este chemat asupra noastră: Nu ne lăsa!
- Așa zice Domnul către poporul acesta: "Pentru că le place să rătăcească și nu-și cruță picioarele, de aceea Domnul nu mai găsește plăcere în ei; pomenește acum fărădelegile lor și numește păcatele lor".
- Apoi Domnul mi-a spus: "Tu să nu te rogi pentru poporul acesta spre binele lui.
- De vor posti, nu voi auzi strigarea lor; de vor aduce arderi de tot și prinoase, nu voi primi, ci cu sabie, cu foamete și cu molimă îi voi pierde".
- Atunci am zis: "Doamne Dumnezeule! Iată ce le grăiesc proorocii: Nu veți vedea sabie și foamete nu va fi la voi, ci voi da în locul acesta pace necontenită".
- Iar Domnul mi-a răspuns: "Proorocii proorocesc lucruri mincinoase în numele Meu; Eu nu i-am trimis, nici nu ie-am dat poruncă și nici nu le-am grăit; ci ei vă vestesc vedenii mincinoase, proorociri deșarte și închipuiri ale inimii lor".
- De aceea, așa zice Domnul despre prooroci: "Ei proorocesc în numele Meu, dar Eu nu i-am trimis; ei zic: "Sabie și foamete nu va fi în țara aceasta", dar de sabie și de foamete vor pieri acești prooroci și poporul căruia au proorocit ei.
- Va fi risipit pe ulițele Ierusalimului de foamete și de sabie, și nu va avea cine să-i îngroape pe ei și pe femeile lor, pe fiii lor și pe fiicele lor, că Eu voi vărsa asupra lor răutatea lor.
- și să le mai spui cuvântul acesta: Ochii mei varsă lacrimi ziua și noaptea și nu se opresc! Căci cu bătaie mare a fost bătută fecioara, fiica poporului Meu, și cu lovitură grea.
- De ies în câmp, iată numai oameni uciși cu sabia! De intru în cetate, iată numai oameni istoviți de foame! Chiar și proorocul și preotul rătăcesc prin țară fără să știe unde merg".
- Atunci am zis iarăși: "Lepădat-ai Tu oare cu totul pe Iuda? Au doar Te-a dezgustat cu totul Sionul? Pentru ce ne-ai lovit așa, încât nu mai avem leac? Așteptăm pace, dar iată nu vine nimic bun! Așteptăm vremea vindecării, și iată grozăvie!
- Mărturisim, Doamne, necredința noastră și fărădelegile părinților noștri, că am păcătuit înaintea Ta. Nu ne lepăda pe noi pentru numele Tău! Nu necinsti tronul slavei Tale! Adu-ți aminte și nu strica legământul Tău cu noi!
- Sunt oare printre dumnezeii deșerți ai neamurilor dătători de ploaie? Sau poate oare cerul singur să verse apă? Au nu ești Tu, Doamne Dumnezeule, Cel ce dai ploaie? În Tine nădăjduim, că Tu faci toate!"
| ▲ Începutul paginii. |