Biblia/Vechiul Testament/Ieremia/Capitolul 9
- O, cine va da capului meu apă și ochilor mei izvoare de lacrimi, ca să plâng ziua și noaptea pe cei loviți ai fiicei poporului meu?
- O, de mi-ar da cineva un adăpost de călători în pustiu, aș părăsi pe poporul meu și m-aș duce de la ei, căci eu toții sunt niște desfrânați și ceată de defăimători!
- "Ca un arc își încordează limbile lor pentru minciună și se întăresc pe pământ prin nedreptate, că trec de la rău la mai rău și pe Mine nu Mă cunosc, zice Domnul.
- Păziți-vă fiecare de prietenul vostru și nu vă încredeți în nici unul din frații voștri, că fiecare frate pune piedică celuilalt și fiecare prieten împrăștie clevetiri.
- Fiecare înșală pe prietenul său și nu spune adevărul; și-au deprins limba la minciună și viclenesc până obosesc.
- Tu trăiești în mijlocul viclenilor și ei din pricina vicleniei nu Mă cunosc pe Mine", zice Domnul.
- De aceea, așa zice Domnul Savaot: "Îi voi topi și-i voi încerca; oare ce altceva pot să fac Eu cu fiica poporului Meu?
- Limba lor este săgeată ucigătoare și grăiește viclenii; cu buzele lor grăiesc prietenos către aproapele lor, iar în inimă ei făuresc cătușe.
- E cu putință, oare, să nu-i pedepsesc pentru aceasta, zice Domnul, și sufletul Meu să nu se răzbune pe un popor ca acesta?
- Pentru munți voi ridica plângere și bocet și pentru pășunile pustiului mă voi tângui, pentru că vor fi arse, și nimeni nu va mai umbla pe acolo și nu se va mai auzi glasul turmelor; de la păsările cerului și până la animale toate s-au împrăștiat și s-au dus!
- Și voi face Ierusalimul o movilă de pietre și sălaș șacalilor, iar cetățile lui Iuda le voi face pustietate fără locuitori".
- Cine este înțeleptul, care să priceapă, și cui a grăit gura Domnului, ca să spună pentru ce a pierit țara și a fost arsă ca un pustiu, încât nimeni să nu mai treacă prin ea?
- Și Domnul a răspuns: "Pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-am pus-o Eu, și n-au ascultat glasul Meu, nici nu s-au purtat cum le poruncea acel glas,
- Ci au umblat după îndărătnicia inimii lor și în urma lui Baal, cum i-au învățat părinții lor".
- De aceea, așa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "Iată, îi voi hrăni cu pelin și le voi da să bea apă cu fiere, și-i voi risipi printre popoarele
- Pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinții lor, și voi trimite pe urma lor sabie până îi voi pierde".
- Așa zice Domnul Savaot: "Gândiți-vă și chemați bocitoare ca să bocească; trimiteți la cele mai istețe în asemenea lucru, ca să vină!"
- Să se grăbească dar a înălța o cântare de jale pentru noi, ca să curgă lacrimi din ochii noștri și din genele noastre să curgă apă.
- Căci glas de plângere se aude din Sion, zicând: "Cât suntem de prăpădiți și cât de cumplit batjocoriți, că trebuie să părăsim țara, pentru că locuințele noastre au fost dărâmate!
- Așadar, femei, ascultați cuvântul Domnului și să ia aminte urechea voastră la cuvântul gurii Lui! învățați pe fiicele voastre a boci și una pe alta să se învețe cântece de bocet,
- Că iată moartea intră pe ferestrele noastre și dă năvală în casele noastre, ca să piardă pe copiii din uliță și pe tinerii din piețe;
- Și vor cădea trupurile oamenilor ca gunoiul aruncat pe ogor și ca snopii în urma secerătorului, și nu va fi cine să-i strângă".
- Așa zice Domnul: "Să nu se laude cel înțelept cu înțelepciunea sa, să nu se laude cel puternic cu puterea sa, nici cel bogat să nu se laude cu bogăția sa;
- Ci de se laudă cineva, să se laude numai cu aceea că pricepe; și Mă cunoaște că Eu sunt Domnul, Cel ce fac milă și judecată și dreptate pe pământ, căci numai aceasta este plăcut înaintea Mea, zice Domnul.
- Iată, vin zile, zice Domnul, când voi cerceta pe toți cei tăiați și netăiați împrejur:
- Egiptul și Iuda, Edomul și pe fiii lui Amon, Moabul și pe toți locuitorii pustiului, care-și tund părul împrejurul frunții lor, căci toate aceste popoare sunt netăiate împrejur, iar casa lui Israel toată este cu inima netăiată împrejur".
| ▲ Începutul paginii. |