Biblia/Vechiul Testament/Iezechiel/Capitolul 12
- Fost-a către mine cuvântul Domnului și mi-a zis:
- "Fiul omului, trăiești în mijlocul unui neam răzvrătit. Aceștia au ochi ca să vadă, dar nu văd; au urechi ca să audă, dar nu aud, pentru că sunt un neam de răzvrătiți.
- Tu însă, fiul omului, fă-ți toate cele de trebuință pentru pribegie și pleacă ziua, sub ochii lor, și pribegește sub ochii lor din loc în loc, poate vor înțelege că sunt un neam de răzvrătiți.
- Lucrurile tale să le scoți cum se scot lucrurile la vreme de pribegie, ziua, în ochii lor, iar tu pleacă seara, în ochii lor, cum se pleacă în surghiun.
- În ochii lor fă-ți spărtură în zid pe unde vei ieși.
- Pune-ți lucrurile pe umăr în ochii lor și ieși pe întuneric, și fața să și-o acoperi, ca să nu vezi pământul, căci te-am pus semn casei lui Israel".
- Și am făcut cum mi se poruncise: lucrurile mele, ca pe niște lucruri trebuincioase la vreme de pribegie, le-am scos ziua, iar seara mi-am săpat cu mâna o spărtură în zid și pe întuneric mi-am scos povara și am luat-o pe umăr înaintea ochilor lor.
- Apoi a fost către mine cuvântul Domnului dimineața și mi-a zis:
- "Fiul omului, casa lui Israel, neam de răzvrătiți, nu te-a întrebat ce faci?
- Spune-le: Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Aceasta este o prevestire pentru cârmuitorul Ierusalimului și pentru toată casa lui Israel care se află acolo.
- Și să le mai spui: Eu sunt un semn pentru voi; ceea ce fac eu, aceea li se va face și lor: în pribegie și în robie vor merge.
- Și căpetenia, care se află între ei, va lua povara pe umeri și pe întuneric va ieși prin zidul pe care îl vor străpunge ca să-l scoată afară. El își va acoperi fața, ca să nu vadă cu ochii săi pământul acesta.
- Dar voi întinde mreaja Mea în calea lui și-l voi prinde în lațul Meu, și-l voi duce la Babilon, în țara Caldeilor, dar el nu o va vedea și va muri acolo,
- Iar pe toți cei dimprejurul lui, apărătorii lui și toată oștirea lui, o voi împrăștia în toate vânturile și în urma lor voi trage sabia Mea.
- Și vor cunoaște că Eu sunt Domnul, când îi voi risipi printre popoare și-i voi împrăștia pe fața pământului.
- Dar un mic număr din ei voi cruța de sabie, de ciumă și de foamete ca să povestească popoarelor, la care vor merge, despre toate ticăloșiile lor, și să știe și ele că Eu sunt Domnul".
- Fost-a către mine cuvântul Domnului și mi-a zis:
- "Fiul omului, tremurând să-ți mănânci pâinea ta și apa ta s-o bei amărât și necăjit!
- Spune poporului țării: Așa grăiește Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului și despre țara lui Israel: Cu întristare își vor mânca pâinea lor și apa lor și-o vor bea cu groază, pentru că țara lor va fi lipsită de orice belșug pentru nedreptățile tuturor celor ce o locuiesc.
- Orașele cele locuite ale lor vor fi dărâmate și țara pustiită și vor ști că Eu sunt Domnul".
- Fost-a cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
- "Fiul omului, ce înseamnă zicătoarea care este la voi, în țara lui Israel: "Zilele se prelungesc și orice vedenie proorocească a pierit?"
- De aceea spune-le: Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Nimici-voi această zicătoare și o asemenea zicătoare nu se va mai auzi în țara lui Israel. Spune-le însă că aproape este vremea și toată vedenia proorocească se va împlini.
- Că nu va mai rămâne zadarnică nici o vedenie proorocească și nici o proorocie nu va mai fi mincinoasă în casa lui Israel.
- Căci Eu, Eu Domnul grăiesc, și cuvântul care-l spun Eu se va împlini și nu se va schimba. Neam de răzvrătiți, în zilele voastre am rostit cuvântul și-l voi împlini", zice Domnul Dumnezeu.
- Și iarăși a fost cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
- "Fiul omului, iată casa lui Israel zice: "Vedenia proorocească, pe care a văzut-o acesta, se va împlini după multă vreme, pentru că el proorocește pentru niște timpuri depărtate".
- De aceea spune-le: "Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Nici unul din cuvintele Mele nu va fi amânat, ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini", zice Domnul Dumnezeu.
| ▲ Începutul paginii. |