Biblia/Vechiul Testament/Iezechiel/Capitolul 20

 

1. În ziua a zecea a lunii a cincea din anul al șaptelea al robiei lui Ioiachim, au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel să întrebe pe Domnul și au șezut înaintea feței mele.
2. Atunci a fost cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:
3. "Fiul omului, vorbește cu bătrânii lui Israel și spune-le: Așa zice Domnul Dumnezeu: Ați venit să Mă întrebați? Precum este adevărat că Eu sunt viu, tot așa este de adevărat că nu voi da răspuns, zice Domnul Dumnezeu.
4. Vrei să-i judeci, fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, spune-le ticăloșiile părinților lor.
5. Și spune-le: Așa zice Domnul Dumnezeu: În ziua în care am ales pe Israel și, ridicându-Mi mâna, M-am jurat seminției casei lui Iacov și M-am descoperit lor în țara Egiptului și, ridicându-Mi mâna, le-am zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru;
6. În ziua aceea, ridicându-Mi mina, M-am jurat lor să-i scot din țara Egiptului și să-i duc în țara pe care o alesesem pentru ei, în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările.
7. Și le-am zis: Lepădați fiecare ticăloșiile de la ochii voștri și nu vă mai întinați cu idolii Egiptului, că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!
8. Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte; nimeni n-a lepădat ticăloșiile de la ochii săi și idolii Egiptului nu i-a părăsit. Atunci am zis: Voi vărsa asupra lor mânia Mea și urgia Mea o voi deșerta peste ei în mijlocul țării Egiptului.
9. Însă, dacă i-am scos din țara Egiptului, am făcut aceasta pentru ca numele Meu să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau ei și înaintea cărora Mă descoperisem, ca să-i scot din țara Egiptului.
10. Scoțându-i din țara Egiptului, i-am adus în pustiu.
11. Și le-am dat legile Mele, le-am arătat rânduielile Mele, prin care omul, care le va ține, va trăi.
12. De asemenea le-am dat și zilele Mele de odihnă, ca să fie semn între Mine și ei, ca să cunoască ei că Eu sunt Domnul, Sfințitorul lor.
13. Însă casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustiu; după legile Mele n-a umblat și a lepădat rânduielile Mele, pe care omul trebuie să le împlinească, ca să trăiască prin ele, și zilele Mele de odihnă le-au călcat. Atunci Eu am gândit să revărs asupra lor mânia Mea în pustiu, ca să-i pierd.
14. Dar Eu am făcut ca numele Meu să nu fie pângărit în ochii neamurilor, la vederea cărora îi scosesem.
15. Ba ridicându-Mi chiar mâna asupra lor în pustiu, M-am jurat că nu-i voi duce în țara ce rânduisem, în care curge lapte și miere și este cea mai frumoasă din toate țările,
16. Pentru că ei lepădaseră așezămintele Mele și după poruncile Mele nu se purtau, ci călcau zilele Mele de odihnă, că inima lor era îndreptată spre idolii lor.
17. Dar ochiul Meu nu s-a îndurat să-i piardă și nu i-am stârpit în pustiu.
18. Am zis către fiii lor în pustiu: Nu vă purtați după rânduielile părinților voștri și obiceiurile lor să nu le păziți, nici să nu vă întinați cu idolii lor.
19. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; purtați-vă după poruncile Mele și hotărârile Mele păziți-le și le împliniți.
20. Cinstiți zilele Mele de odihnă, ca să fie semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
21. Dar și fiii s-au răzvrătit împotriva Mea; nici ei nu s-au purtat după rânduielile Mele și legile Mele nu le-au păzit; n-au împlinit ceea ce omul trebuie să împlinească, ca să fie viu; au călcat zilele Mele de odihnă și atunci am gândit să vărs peste ei urgia Mea și să sting mânia Mea împotriva lor în pustiu;
22. Dar iarăși Mi-am tras mâna înapoi și am făcut ca numele Meu să nu fie pângărit în ochii neamurilor, la vederea cărora îi scosesem.
23. De asemenea Mi-am ridicat mâna în pustiu și M-am jurat să-i risipesc printre popoare și să-i împrăștii prin țări,
24. Pentru că nu împliniseră rânduielile Mele, legile Mele le lepădaseră și călcaseră zilele Mele de odihnă, că ochii lor erau îndreptați spre idolii părinților lor.
25. Ba încă le-am dat și legi care nu erau bune și rânduieli prin care ei nu puteau trăi;
26. Și i-am întinat prin ofrandele lor, făcându-i să jertfească pe toți întâi-născuții lor, pentru a-i pedepsi ca să știe că Eu sunt Domnul.
27. De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și le spune: Așa zice Domnul Dumnezeu: Iată cu ce M-au mai hulit încă părinții voștri, purtându-se cu necredincioșie față de Mine:
28. Eu i-am adus în țara pe care cu jurământ făgăduisem să le-o dau, iar ei, punându-și ochii pe toată colina înaltă și pe tot arborele umbros, au început să junghie acolo jertfele lor și au pus acolo prinoasele lor și miresmele lor de tămâiere cele jignitoare pentru Mine și au săvârșit acolo jertfele lor cu turnare.
29. Atunci le-am zis: Ce este locul înalt unde vă duceți voi? Și ei l-au numit cu numele Bama (înălțime) până în ziua de astăzi.
30. Pentru aceea, zi casei lui Israel: Acestea zice Domnul Dumnezeu: Nu vă întinați oare după pilda părinților voștri și oare nu vă desfrânați după ticăloșiile lor?
31. Adunându-vă darurile și trecând copiii voștri prin foc, vă pângăriți cu toți idolii voștri până în ziua de astăzi. Și mai voiți încă să Mă întrebați, casa lui Israel? Precum este adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot așa este de adevărat că nu vă voi da răspuns.
32. Ceea ce vă frământă mintea nu se va împlini nicidecum. Voi ziceți: Vom sluji lemnului și pietrei, ca neamurile, ca triburile din țările străine.
33. Cum este adevărat că Eu sunt viu, tot așa este de adevărat că, zice Domnul Dumnezeu, cu mână tare, cu braț ridicat și cu vărsarea urgiei Mele voi domni peste voi.
34. Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi aduna din țările străine unde ați fost împrăștiați și vă voi aduna cu mână tare, cu braț ridicat și cu vărsarea mâniei,
35. Și vă voi aduce în pustiul popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi, față către față.
36. Cum M-am judecat cu părinții voștri în pustiul din țara Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi, zice Domnul Dumnezeu.
37. Vă voi trece sub toiag și vă voi vârî în legăturile așezământului.
38. Voi alege din voi pe răzvrătiți, pe cei nesupuși Mie; îi voi scoate din țara unde sălășluiesc ei, dar în țara lui Israel nu vor intra și veți ști că Eu sunt Domnul.
39. Iar voi, casa lui Israel - așa zice Domnul Dumnezeu - duceți-vă fiecare la idolii săi și le slujiți, dacă nu Mă ascultați pe Mine, dar nu mai pângăriți numele Meu cel sfânt cu darurile voastre și cu idolii voștri.
40. Pentru că pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel, - zice Domnul Dumnezeu - acolo îmi va sluji toată casa lui Israel, toată, oricâtă ar fi ea pe pământ; acolo îi voi primi cu bunăvoință și acolo voi cere prinoasele voastre și pârgile voastre cu toate cele sfinte ale voastre.
41. Vă voi primi ca pe niște tămâie mirositoare, când vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi aduna din țările străine, unde ați fost împrăștiați și Mă voi sfinți întru voi înaintea ochilor neamurilor.
42. Și veți ști atunci că Eu sunt Domnul, când vă voi duce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat să o dau părinților voștri, ridicându-Mi mâna.
43. Vă veți aminti acolo de căile voastre și de toate faptele voastre, cu care v-ați întinat și vă veți dezgusta singuri de toate nelegiuirile voastre, pe care le-ați făcut.
44. Veți ști că Eu sunt Domnul, când voi face cu voi după numele Meu, nu după căile voastre cele rele, nici după faptele voastre cele stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.
45. Și a fost iar cuvântul Domnului către mine:
46. "Fiul omului, întoarce-ți fața spre Teman și rostește cuvântul tău spre miazăzi și proorocește împotriva pădurii din Negheb.
47. Și zi pădurii celei de la miazăzi: Ascultă cuvântul Domnului: Asa zice Domnul Dumnezeu: Iată Eu voi aprinde foc în tine și va arde în tine tot copacul verde și tot lemnul uscat; și flacăra vâlvâitoare nu se va stinge și toată fața va fi arsă de ea de la Negheb până la miazănoapte.
48. Și va vedea tot trupul că Eu, Domnul, am aprins focul și nu se va stinge".
49. Și am zis: "0, Doamne, Dumnezeule, ei zic despre mine: "Nu cumva ne spune el o pildă?"

▲ Începutul paginii.