Biblia/Vechiul Testament/Proverbele/Capitolul 27

 

1. Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu știi la ce poate da naștere.
2. Să te laude altul și nu gura ta, un străin și nu buzele tale.
3. Piatra este grea și nisipul cu anevoie de ridicat; însă furia nebunului este mai grea decât amândouă.
4. Întărâtarea este crudă și mânia aprigă, dar tăria pizmei cine o va putea îndura?
5. Mai mult prețuiește o dojană pe față decât o dragoste ascunsă.
6. De bună credință sunt rănile pricinuite de un prieten, iar sărutările celui ce te urăște sunt viclene.
7. Sătulul calcă mierea în picioare, iar flămândului tot ce este amar (i se pare) dulce.
8. Ca o pasăre gonită din cuibul ei, așa este omul izgonit din casa sa.
9. Untdelemnul și miresmele înveselesc inima, dar tot așa de dulci sunt sfaturile unui prieten care pornesc din suflet.
10. Pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău nu-i părăsi; în casa fratelui tău nu intra în ziua restriștii tale. Mai bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe.
11. Fii înțelept, fiul meu, și bucură inima mea, ca să pot răspunde celui ce mă clevetește.
12. Înțeleptul vede nenorocirea și se ascunde, cei proști dau peste ea și îndură necaz.
13. Ia-i haina căci s-a pus chezaș pentru altul și cere-i zălog din pricina celor străini.
14. Celui ce binecuvântează pe prietenul său cu glas mare dis-de-dimineață, i se socotește ca un blestem.
15. Un jgheab care curge în vreme de ploaie și o femeie arțăgoasă sunt la fel;
16. Cel care vrea s-o oprească oprește vânt și mâna lui cea dreaptă parcă ar ține în ea untdelemn.
17. Fierul cu fier se ascute și un om ascute mânia altui om.
18. Cel ce păzește un smochin mănâncă din rodul lui, iar cel ce păzește pe stăpânul său va fi răsplătit cu cinste.
19. Precum nu se aseamănă față cu față, tot așa inima unui om cu inima altuia.
20. Iadul și adâncul nu se pot sătura, tot așa și inima omului e de nesăturat.
21. În topitoare se lămurește argintul și în cuptor aurul, iar omul se prețuiește după numele cel bun.
22. Chiar dacă vei pisa în piuliță cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe, tot nu-l vei despărți de nebunia lui.
23. Sârguiește-te să-ti cunoști oile tale și ia seama la turma ta,
24. Că bunăstarea nu dăinuiește de-a pururi și nici bogăția din neam în neam.
25. Când iarba s-a trecut și pășunea s-a isprăvit și finul de pe dealuri s-a strâns,
26. Tu ai miei pentru îmbrăcămintea ta și țapi ea să plătești pășunea;
27. Și laptele de capră îl ai cu îndestulare, pentru hrana casei, și merinde pentru slujnicele tale.

▲ Începutul paginii.