Biletul de noroc

 

Iubita mea, care mă-nșeală
De două ori pe săptămînă.
Mergea alăturea de mine.
        Ținîndu-mă de mînă.

Și mă gîndeam c-amăgitoarea,
Rîzînd de visul meu deșert,
Mai dulce o să mă sărute
        Rugîndu-mă s-o iert!

La colțul unei strade-nguste,
De-abia puteai găsi un loc,
Un vrăjitor vindea mulțimei
        Bilete de noroc.

Am tras și eu la întîmplare
Biletul meu și l-am plătit;
În el sta scris aceste vorbe:
        „Nu poți fi fericit!”

De-atuncea, cînd îmi cert iubita
Că mă înșeală pe tot locul,
Ea mă desmiardă și îmi spune:
        „Așa ți-e scris norocul!”