Brățara nopților/XV.

←XIV

Brățara nopților de Ilarie Voronca XV

XVI→

Auziți țipătul meu voi culegători de perle
Munții de ape au zdrobit plămânii voștri și degetele scrijelesc pântecul oceanului
Trupul vostru seamănă tot mai mult cu sideful
Ca o panglică sideful, semn închis între paginile de stridii
Sideful alunecă o perdea peste zăvoarele apelor
Și ziua un lichid tulbure urcă în culoarul vinelor.

Trupul vostru e un deget în mănușa valului
Trupul vostru ca o năframă la tâmpla brumelor
Poetul e fratele vostru, el se adâncește în oceanul azurului
Cerul e o stridie imensă între carapacele munților
Și acorduri prelungi se scutură peste zări ca bandajele zborului
Mâinile au răvășit norii
Mâinile trec ca un șuier prevestitor prin părul sălciilor
Mâinile ca oglinzile se apleacă înspre buzele focului
Mâinile scormonesc pernele visului.