Cântec (Pavelescu, 4)

 

Aideți, nu mai faceți gură,
Plictisiți p-a voastră muză,
Nu vedeți că nu se-ndură
Să v-auză?

Aideți, cântecele mele,
Nu mai plângeți umilite,
Râd de voi atâtea stele
Neclintite!

Haideți, noaptea e albastră,
Ascultați ce trist vă cere
Al meu suflet blânda voastră
Mângâiere!

Orice lacrimă-i nătângă,
N-o s-o cer la vreun descântec;
Un poet trebuie să plângă
Doar în cântec!