Călătorie
de Magda Isanos
Țara luminii (1946)

Am să-ncep o călătorie,
către sud, către sud, cum îți place ție.
Pe frunte-am să-mi pun viorele,
șopârle-n loc de salbe ușurele,

șopârle verzi, din verzile păduri,
vor înălța fierbințile lor guri
pân-la urechea mea, să-mi dea povețe,
ziua și noaptea drumul să mă-nvețe.

Pădurile și toate florile
vor crește-acoperindu-mi pieptul și subțiorile,
însă eu am să merg mereu -
deasupra capului c-un curcubeu.

La dreapta c-un râu încă tânăr, voios,
pornit și el, ca mine, pe jos,
râu străbătut de fulgere de mrene.
Și-ndată ce-om ajunge ne-o fi lene,

și ne-om culca-n nisipuri amândoi,
de soare străvezii, sătui de ploi,
vom adormi cu pleoapele deschise,
prins fiecare-n delta lui de vise.