Călugărul

 

Călugărul din vechiul schit
O zi la el ne-a găzduit
Și de-ale lumii mi-a vorbit
Iar cînd să plec, l-am întrebat:
„Ce soartă rea te-a îndrumat
Să cați un loc printre sihaștrii?”
El mi-a răspuns: „Doi ochi albaștri!”

Călugarul din vechiul schit
De-un dor ascuns a-nebunit,
Atunci tovarășii lui buni
Într-un ospiciu l-au lăsat.
L-am revăzut, l-am întrebat:
„Ce te-a adus printre nebuni?
Eu te știam printre sihaștri”
El mi-a răspuns: „Doi ochi albaștri!”