Clipe în nemărginire
O noapte când veșmintele-mi sunt ploaia
lunecând în falduri pe trupul meu sculptat,
când ochii tăi, iubite, sunt dalta cu văpaia
ce la răspântie de coapse respiră tremurat.
Ce-nalt îmi este puslul când păgână ți-e cioplirea –
deschide-mă fântână, și pierde-te în mine,
prin sevele aprinse voi simți zvâcnirea
valului spărgând stelele virgine.
Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de autor. |