Deschide meniul principal
Colind de logodnă


Turcoaia, județul Tulcea, România.


La tulpină, la doi brazi(u)
Lerului mărului,
Este-un pat mare-ncheiat

Cu scânduri dalbe de brad(u),
Lerului mărului,
Dar în pat ce-i așternut?

Covor verde de mătase.
Lerului mărului,
Peste aia ce mai e?

Busuioc și sivilocu(?)
Lerului mărului,
Peste aia ce mai e?

O pernuță chicățică*,
Lerului mărului,
Dar de cine-i lucrațică?

De Maria-i lucrățică.
Lerului mărului,
Dar de cine-i-nvățățică?

De maică-sa ‘nvățățică.
Lerului mărului,
Dar în pat cine-mi dormeară?

Doarme Maria și Costică,
Lerului mărului,
Ei dormeară cât dormeară.

Maria se deșteptară
Lerului mărului,
Și din gură așa-mi grăiară:

— Scoală, Costică, soțul meu,
Lerului mărului,
Căci ne-a nins, ne-a viforât,

Vânt de vară a bătut(u),
Lerului mărului,
Flori de măr s-au scuturat.

Peste noi, peste amândoi(u)
Lerului mărului,
— Ești nebună sau te faci?

Culcă-te să mai dormim(u)
Lerului mărului,
Pân’ ce soarele răsare.

Dar logodnicii frumoșii
Lerului mărului,
Ei să-mi fie sănătoși!

* chicățică = picățică