Colindul al’ mare - Jijila
| Colindul al’ mare Colind de casă |
- Jijila, județul Tulcea, România.
Doi meri-nalți și-s minunați,
Uilerunda, lerului doamnele,
De tulpini că-s depărtați.
Dar la vârf s-alăturați,
Uilerunda, lerului doamnele,
Sus în vârf de doi meri ‘nalți
Arde-și trei lumânărele
Uilerunda, lerului doamnele,
Sus îmi ard și jos îmi pică
Pică trei picăturele,
Uilerunda, lerului doamnele,
Ruptumi-s-au râu din ele.
Ruptumi-s-au trei pâraie
Uilerunda, lerului doamnele,
Pârâu de mir, pârâu de vin.
Pârâu de apă limpejoară
Uilerunda, lerului doamnele,
Dar în ele cin’ se scaldă,
Scaldă bunul Dumnezeu
Uilerunda, lerului doamnele,
Se scălda și se-mbăia
Cu apa se limpezeară
Uilerunda, lerului doamnele,
Cu bun mir se miruia
Veșmânt alb că-și primeneară
Uilerunda, lerului doamnele,
Mai în jos de vadul lui
Scaldă Crăciun sfânt bătrânu
Uilerunda, lerului doamnele,
Se scălda și se-mbăia,
Cu apa se limpezeară
Uilerunda, lerului doamnele,
Cu bun mir se miruia
Veșmânt alb își primeneară
Uilerunda, lerului doamnele,
Mai în jos de vadul lui
Scaldă Ion sfânt Ion
Uilerunda, lerului doamnele,
Se scălda și se-mbaia
Cu apa se limpezeară
Uilerunda, lerului doamnele,
Cu bun mir se miruia
Veșmânt alb că-și primeneară
Uilerunda, lerului doamnele,
Mai în jos de vadul lui
Scaldă icea ‘cest domn bun
Uilerunda, lerului doamnele,
’Cest domn bun jupân Vasile*
Se scălda și se-mbăiară
Uilerunda, lerului doamnele,
Cu apa se limpezea
Cu bun mir se miruiară
Uilerunda, lerului doamnele,
Veșmânt alb își primenea
Grăi bunul Dumnezeu:
Uilerunda, lerului doamnele,
— Tu, Vasile, fiu de-al meu
Dar tu cui te potrivești
Uilerunda, lerului doamnele,
De te scalzi și te-mbăiezi
Cu apa te limpezești
Uilerunda, lerului doamnele,
Cu bun mir te miruiești
Veșmânt alb că-ți primenești
Uilerunda, lerului doamnele,
— Dar eu nu mă potrivesc
Nici ție, nici lui Ionu
Uilerunda, lerului doamnele,
Nici lui Crăciun, sfânt bătrân,
Fost-am, Taică, un om bun
Uilerunda, lerului doamnele,
Făcui casa lângă drum
Pusei masa peste drum
Uilerunda, lerului doamnele,
Săturai pe cei flămânzi
Câți mâncau îmi mulțumeau
Uilerunda, lerului doamnele,
Dar mai multă bodaproste.
Fost-am tânar și-am făcutu
Uilerunda, lerului doamnele,
Și-am să fac ce-am mai făcut
Fântânele-n timpuri grele
Uilerunda, lerului doamnele,
Ce beau setoșii din ele
Cât îmi beau îmi mulțumeau,
Uilerunda, lerului doamnele,
Dar mai multă bodaproste.
Fost-am tânăr și-am făcutu
Uilerunda, lerului doamnele,
Și-am să fac ce-am mai făcut
Podurele-n timpuri grele
Uilerunda, lerului doamnele,
De treceau schilozi pe ele
Câți treceau îmi mulțumeau
Uilerunda, lerului doamnele,
Dar mai multă bodaproste.
— Tu, Vasile, fiu de-al meu
Uilerunda, lerului doamnele,
Cunosc bine ce-ai făcut.
Tu de vei merge la rai
Uilerunda, lerului doamnele,
Găsești raiul descuiat.
Intră-n rai nejudecat
Uilerunda, lerului doamnele,
Treci la masă nechemat
Bei paharul nepătat
Uilerunda, lerului doamnele,
Iar și icea ‘cest domn bun
’Cest domn bun jupân Vasile
Uilerunda, lerului doamnele,
El să fie sănătos!
* (numele celui pe care-l colinzi)