Concluziuni/V.

←IV

Concluziuni de Ilarie Voronca V

Sfârșit→

Dar ce mâhnit e surâsul funcționarului de la ghișeu
E o chitanță inima lui, două scrisori cifrate
Pupilele; când ne leagă buzele un curcubeu
Și viața te înnoptează cu un naufragiu, cu un frate.

Străzile duc spre suferința veche
Vinele noastre sunt catarguri până unde exist
În ecou tresare lampa ca o ureche,
Final ezită glasul tău ca un trapezist.