Contrast

 

Iad de rele, — Rai de bine
Este inima din mine!
Când iubesc, — iubesc!
Când urăsc, — urăsc!

Port în creier, sumbre vise,
Cugete ce sunt abise,
Și mă urc, și cad
De la Rai, la Iad!

Sufletul meu însă, e o ciocârlie
Care zboare pe-aripi legănată lin
Și lăsând în urmă-i note de-armonie
Se ridică-n cerul de lumina plin!

1880.