Descântec de făcătură

 

Făcătura e o boală produsă din pricina farmecelor făcute de nește femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mânuri, pipt și picioare în număr foarte mare. Făcătura se aruncă în mijlocu drumului; cel ce umblă tăt pe mijlocu drumului se întâlnește cu făcătura și cade bolnav (…).
Înainte de a descânta, luăm o hreb’dincă, sulul de la războiul de țesut și un cuțit cu mănunchi de aramă și dând cu dânsele în patru cornuri ale căsii, începem a descânta. Sfârșind, luăm hreb’dinca și o punem cu dinții în sus înaintea patului celui bolnav; pe hreb’dincă punem o cămașă de-a bolnavului, iar sulul îl punem în pat și după trei zile îl scoatem; de-i sângeos, atunci e bolnav de făcătură.
Descântecul se face de nouă ori: marți și joi seara. În răstimpul acesta, din casă nu-i iertat să dăm nemica, nici pâne, nici sare, altmintrelea descântecul n-are folos.

• culegător: Ion Bârlea,
  
• de la Ioana Ofrim, 60 ani, Oncești,
  
• în Literatură populară…, 1968 (1924), II, p. 354-355, t. 15;
  
• hreb’dincă - piptene de tras lâna.