Deschide meniul principal
Descântec de strigoi
de Simion Florea Marian
Folclor


<poem> Luatu-s-au strigele Și scorpiile, Sâmbătă dimineață, Pe cărare rourată, Pe cărare necălcată, Iniutate Și-nfocate, Cu cuțite Ascuțite, Să ia de la vaci hrana Și mana. Nime-n lume nu le vede, Nime-n lume nu le-aude, Numai Maica Domnului Ce stă-n turnul cerului, Numai ea că le-a văzut, Numai ea le-a auzit. Cergă albă a întins, Calea lor că le-a aprins, Și din gură că le-a zis: - Unde mergeți, Și-ncotro vă duceți? Voi strigelor, Voi scorpiilor, Iniutate Și-nfocate, Cu cuțite Ascuțite? - Noi mergem Să luăm, De-a vaci hrana Și mana, Și să le lăsăm numai zerul Să nu le piară vițelul. - Voi strigelor Și scorpiilor, Înapoi vă întoarceți Și-n mare să vă duceți. Duceți-vă voi în mare C-acolo-i un pește mare, De acela să vă apucați Și aceluia să-i luați Hrana Și mana. Sâmbătă des-dimineață, S-au luat vacile, Pe cărare rourată, Pe cărare necălcată, Supărate și scârbite C-au fost de strigi pângărite. Nime-n lume nu le vede, Nime-n lume nu le aude, Numai Maica Domnului Șade-n turnul cerului, Și ea cum mi le-a văzut, Din gură că le-a vorbit: - Unde mergeți vacilor, Supărate și scârbite? - Mergem după hrană Și după mană, Că strigile Și scorpiile Ne-au luat hrana Și mana Cea-ndulcită Și zăhărită, Ce ne-a fost de la Dumnezeu dăruită, Și ne-au lăsat numai zerul, Să nu ne piară vițelul. Maica Precista a răspuns, Și din gură așa le-a zis: - Înturnați-vă voi Înapoi, Că eu hrana Și mana Din toate părțile voi lua Și vouă voi da. De-a fi-n codru rătăcită, De-a fi-n cornul gardului oprită, De-a fi-n cuptoarele strigelor băgată, De-a fi-n oalele strigelor turnată, De-a fi-n legăturile lor legată, Eu din toate părțile voi lua, Și vouă voi da, Și voi pune-o-n coarne, Din coarne-n piele, Din piele-n vine, Din vine-n țâțe Și din tâțe-n doniță.