Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Clase semantice de substantive

Categorii semasiologice Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef
Clase semantice de substantive
Toponime


1. OmulModificare

boreasă "nevastă, femeie"; celed "nume colectiv pentru copiii și servitorii dintr-o casă"; ciocâldan "fecior"; cocon "copil"; cocoană "copilă, fată"; coconie "pruncie, copilărie"; copil (manzăr, mărândău) "bastard"; cotâng "băiețandru"; fată; făt; fătoancă "fată voinică"; fetie "feciorie"; horholină "fată bătrână"; inaș "flăcău"; lezin "flăcău"; om; mlădiță "copil, urmaș"; moș; oamă "femeie, nevastă"; prașcău "băiețandru"; prunc "copil"; pruncă "fată"; pruncie "copilărie"; pruncotan "băiețandru"; maștihă "mamă vitregă"; mărădic "descendent"; nat "individ, om, persoană"; rod "descendent"; șpur "copil nelegitim (din flori), bastard"; vâj "bătrân, moș"; viță "vie; lăstar, mlădiță".

1.1. Părțile corpului omenesc

arm "coapsă"; bândigău "maț, intestin"; bârdihan (burdihan) "burtă, pântece"; bendeu "stomac, burtă"; boarșe "testicule"; brâncă "mână"; brihan "pântece, burtă"; buric "deschizătură, orificiu”; cap; căpățână "cap, craniu"; chip "aspect, față, figură"; ciont "os, ciolan"; ciuclă "buclă de păr"; ciuf "smoc de păr"; ciup "smoc de păr, moț"; clei "creier"; coc "cocoașă"; conci "coc"; cosâță "coadă de păr întoarsă în jurul capului"; cot "unitate de măsură pentru lungimi"; crac "piciorul omului"; dinte; dub "smoc de păr"; fleancă "gură"; floc "smoc (sau fir) de păr"; foale "pântece, burtă, stomac"; gâltan "esofag, gât"; gârbă "cocoașă"; grumaz "gât"; gușă "umflătură a gâtului"; hong "voce puternică, baritonală"; irmă "inimă"; împărătuș "omușor"; jdeaucă "orbită oculară"; jgotie "amigdale"; lacrimă; mai "ficat"; mandulă "amigdale"; mezelnic "degetul mic"; mizinic "degetul cel mai mic de la mână"; păguri "pistrui"; pântece "burtă, stomac"; pleșcă "chelie"; plomân "plămân"; rărunchi "rinichi"; rânză "stomac"; scofârlie "țeastă, craniu"; scoifă "țeastă"; strungăreață "distanță mare între incisivii de sus"; șale "partea spinării din regiunea lombară a coloanei vertebrală"; țâfloc "omușorul din cerul gurii"; țâță "sân, mamelă"; urdoare "secreție a ochilor"; vână "venă, arteră"; vintre "pântece, abdomen, burtă"; zbârcitură (vârc, zvârc) "rid, cută"; zdronț "zgârci, cartilaj"; zgârci "cartilagiu".

1.2. Maladii. Afecțiuni

amorțeală "inflamare a corzilor vocale, răgușeală"; antras "antrax"; asmă "greutate în respirație"; asoreală "insolație"; babiță "diaree (de regulă, la sugari)"; baiul cel mare (beteșig, pocitură, stropșeală) "epilepsie"; bolfă "nodul, umflătură"; boșcă "umflătură"; bote "amigdalită"; bubă "umflătură, abces"; buburuză "pete mici pe corpul copilului datorate pojarului"; chehe "tusă"; ciumă "pestă"; cocoș "cucui, umflătură"; coptătură "infecție"; crasniță "pojar"; cufureală "diaree"; foc "febră, temperatură"; franț "sifilis"; gălbenare "hepatită"; ghindură "nod, umflătură"; gușă "umflătură a gâtului, prin mărirea glandei tiroide"; gută "apoplexie, paralizie"; hâitură "hernie"; hârtică "tuberculoză"; îmbătăciune "amețeală"; încuia "a se constipa"; îndesoare "constipație, dar și diaree"; înfocăciune "febră, temperatură"; jig "amăreală la stomac"; jmâtcă "umflătură tare"; joludă (cârtiță, moimă) "umflătură în zona gâtului"; junghi "durere ascuțită în zona intercostală"; leac "medicament"; lingoare "tifos; febră tifoidă"; lunatic "somnambul; prostănac"; mătrice (reumă) "reumatism"; moimă "umflătură la gât"; năjit "nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc."; orbalț "boală infecțioasă"; pântecarie "diaree"; pleaznă "bășici pe piele pline cu apă"; pretit "luxat; paralizat"; pus "exudat vâscos care se formează în focarele de infecție"; rac "cancer"; rapor "afecțiune a pielii care se manifestă sub formă de bubițe roșii; pojar, rujeolă, scarlatină"; ruptoare de apă "diabet"; spurcăciune "nume generic pentru boli de piele"; strănitoare "loc de sub piele unde se adună sângele rău"; stur "puncte roșii, care ies pe față, după bărbierit, din cauza briciului"; șlag "apoplexie"; șopârliță "anghină difterică"; uimă "inflamație a unui ganglion limfatic"; ulcior "afecțiune oftalmologică"; urdoare "secreția urciorului după ce buba se coace și devine dureroasă"; vărsat "varicelă"; vătămătură "rană; paralizie; hernie"; zalfă "guturai, răceală"; zăbală "bubițe albicioase în colțul gurii"; zgaldazină "umflătură, bubă".

1.3. Remedii empirice

acaț - florile uscate și sfărâmate se puneau pe rănile provocate de arsuri; ceaiul se folosea contra tusei, nădușelii și durerilor de piept; ai - la boli infecțioase, afecțiuni pulmonare și hipertensiune arterială; brad - frunzele și mugurii de brad în afecțiunile aparatului respirator; brândușă - florile se folosesc la răni, degerături și contra reumatismului; decoctul plantei se utilizează la spălatul pe cap, pentru creșterea părului și contra păduchilor; briboi - pentru dureri de stomac și de șale; broză - în afecțiunile de stomac; brustan - frunzele crude se puneau pe răni, buboaie, umflături, pe pielea arsă de soare; pentru dureri de șale și de piept; rădăcina conține insulină; stimulează funcțiile renale; burac - la tratarea anemiilor, tuberculozei, hipertensiunii, virozelor; busuioc - frunzele se pun pe tăieturi și bube, iar în legături, la uimele de pe gât și șale; se puneau pe jăratic și fumul se trăgea în piept contra tusei, iar pe nas contra guturaiului; cu tulpini de busuioc aprinse se ardeau negii; ceaiul de frunze se folosea în boli de stomac; calapăr - antihemoragic, antiinflamator, anticanceros, stimulent al sistemului nervos central; căcădară - (ceaiul) contra tusei, nădușelii, durerii de stomac; călin - contra tusei, bolilor de inimă, de stomac; cânepă - pentru vindecarea bubelor dulci, a hemoroizilor, pentru reumatism și boli de stomac; cidru - pentru boli de stomac, insomnie, astenie nervoasă, răceli; cocorâță - la bolile de piept și inimă; drobșor - la dureri de stomac, boli de ficat, de rinichi, eczeme; dumbravnic - în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic; granat - contra durerilor de cap și de urechi; gutâi - (ceaiul) contra tusei și răgușelii; din semințe se prepară "apă de ochi"; la fracturi; lingurea - în combaterea afecțiunilor pulmonare și scorbutice; maivă - la tăieturi, bube, prin aplicarea frunzelor; măieran - sub formă de ceai pentru stimularea digestiei, combaterea stărilor nervoase și a insomniilor, în calmarea bătăilor de inimă și în bolile femeiești; mămăligă - mămăliga fierbinte se punea în legături la gât, contra amigdalitei; se mai aplica pe piept contra durerilor; măr - tonic muscular, diuretic, depurativ, răcoritor, gastric, laxativ etc.; mătrăgună - utilizată pentru dureri de picioare, șale, mâini, friguri, dar și pentru excitarea sistemului nervos central și accelerarea ritmului cardiac; orbalț - era folosită, în trecut, ca plantă de leac contra ciumei, a bolilor de piele; păsulă - contra diabetului; pomniță - sdjuvant în tratamentul diabetului; potbal - la afecțiunile pulmonare, tuse, dureri de cap, febră tifoidă; potivnic - contra tuberculozei și a frigurilor; potroacă - contra frigurilor; romaniță - la răni, tuse, răceală, dureri de dinți, de stomac, năduf etc.; poame de runc - (ceai) contra tusei, răcelii, a durerilor de cap, de stomac și de inimă; sângiorgel - pentru afecțiuni pulmonare; sânzâiană - părțile aeriene ale plantei au proprietăți diuretice, laxative, sedative, afrodisiace; scoruș - la reumatism, tuse, tuberculoză și boli de sânge; scumpie - proprietăți antiseptice și astringente; sosină - afrodisiac și contra herniei și lungoarei (tifosului); strâmsurea - contra bătăturilor; ștede - proprietăți laxative, diuretice, depurative; turiță - pentru boli de plămâni; turliptin - contra durerilor de dinți; vâsc - efecte homeopatice.

1.4. Îmbrăcăminte, accesorii

aspreală "scrobeală, apret"; baier "brâu, curea"; balț "voal"; barșon "catifea"; bartă "tivitura de sus a izmenelor"; băndură "năframă"; becheș "cojoc din dimie, fără margini"; beleș "căptușeală"; bezer "volane"; bojordoc "îmbrăcăminte groasă"; bondă "piesă de port"; box "cremă de pantofi"; brace "indispensabili, izmene"; brâu "cingătoare lată; dungă, chenar"; brăcinar "șnur, sfoară, ață"; budigău "chilot"; buică "veston"; buleandră "haină veche"; bumb "nasture"; bumbușcă "nasture ornat"; cămașă "îmbrăcăminte care acoperă bustul"; cămeșoi "cămașă de noapte"; căpeneag "manta, pelerină"; căput "veston țărănesc"; cărmăjie "meșină din piele de oaie aplicată pe pieptar"; ceapsă "podoabă"; cheșchenea "năframă, batistă"; cipcă "dantelă"; cioareci "pantaloni de lână"; ciubotă "cizmă"; ciucalău "ciucure"; ciucuri "pantaloni"; clop "pălărie"; colțun "ciorapi scurți"; comlău "drojdie"; cordohan "piele de capră tăbăcită"; coseală "cusătură, broderie"; cunună "coroană"; cușmă "căciulă"; desagă "traistă confecționată din pânză țesută în patru ițe"; doloman "suman"; doțânță "nasture"; fachiol "voal"; falț "cută"; fitău "bumbac colorat"; fodor "pliu"; gati "izmene"; găteală "îmbrăcăminte frumoasă"; gherdan "salbă de mărgele"; glugă "o fâșie din țesătură din lână, cusută la una din laturi, formând astfel un capișon"; granat "salbă de mărgele"; gubă "haină țesută din lână"; gurgoi "vârful ascuțit al opincii"; halubă "haină"; irhă "aplicații decupate de piele"; jașcău "pungă"; jeb "buzunar"; jebcăndău "batistă"; jolj "giulgiu"; laibăr "vestă scurtă, fără mâneci"; leancă "haină ponosită"; lecric "haină scurtă cu mâneci"; leșie "soluție alcalină folosită la spălatul rufelor"; mărgea "bob de sticlă colorată"; mintean "cojoc cu pieptar"; munună "cunună de mireasă"; nădrag "pantaloni; izmene"; năframă "batic"; nojiță "găurile de la opinci prin care se petrece șiretul"; obdeală "cârpă"; partă "cingătoare"; păioară "voal"; pânzătură "batic, basma"; pânzăturică "batistă"; peleș "ciucure, franj"; petea "panglică colorată pe care fetele o poartă în păr"; pieptar "piesă de port tradițională a femeilor"; pindileu "fustă"; pistritură "broderie, cusătură"; plantică "panglică"; pleteancă "fir de lână sau panglică împletită în părul fetelor"; pogmată "cele două ațe cu care se leagă cămașa la gât"; porlog "opincă găurită în talpă"; potilat "voal"; potlog "petic"; rantie "scutec"; rășcăndău "batistă"; râză "haină uzată"; roc "suman"; roit "ciucure, franj"; rumenea "vopsea, fard"; sărpan "giulgiu"; scrabă "cizmă stricată"; sfeter "pulovăr gros de lână"; smolenci "haine păcurărești cernite"; spențer "veston scurt"; stan "partea inferioară a cămășii"; struț "buchet de flori"; straiță "traistă"; sugnă "rochie"; suman "haină lungă"; șândură "șnur (la pălărie)"; șerpar "chimir, brâu de piele"; șinor "panglică, sfoară"; șlaier "voal de mireasă"; șlică "bască, șapcă"; șolong "curele de piele"; ștrimflu "ciorap"; tașcă "geantă"; tisău "curea, șerpar"; titie "partea rotundă a pălăriei"; topăncuț "opincă"; traistă "straiță"; tureac "bucată de postav care îmbracă pulpa piciorului"; țifrășag "podoabă"; uioș "haină scurtă, fără guler"; veleandră "haină de dimensiuni prea mari pentru cel care o poartă"; viganău "rochie fără mâneci"; vizidcă "volănaș pe pieptul cămășii"; zadie "catrință"; zgardă "salbă de mărgele"; zgărdan "bentiță din mărgele policrome".

2. Familia. Raporturi de rudenieModificare

babă "bunică"; boreasă "soție, nevastă"; fârtat "frate de cruce"; fârtăție "formă de înfrățire a două persoane"; mumă "mamă"; nănaș "persoană care ține pruncul în brațe în timpul botezului"; nepoată "femeie asistată la naștere de moașă"; nun "naș de cununie"; primăvărel "văr primar"; străbabă "străbunică"; șogor "cumnat"; șogoriță "cumnată".

3. GospodăriaModificare

3.1. Denumiri generale

așezălaș "așezământ"; așezământ "locuință stabilă; casă, gospodărie"; bătătură "ogradă, curte"; casă "locuință"; fum "gospodărie într-o localitate rurală"; iosag "avere, avuție"; ocol "curtea casei țărănești"; dom "casă, locuință"; stătut "casa, curtea cu acareturile"; trare "gospodărie".

3.2. Locuița. Elemente componente și materiale de construcții

antreu "vestibul, hol"; argea "bolta unei clădiri"; băbătie "element din sistemul de evacuare a fumului provenit de la cuptor"; chetoare "încheietura de la colțul caselor de lemn"; chirpici "cărămizi din lut"; chituși "contrafișe"; circă "lemn așezat la temelia unei case"; clampă "clanță"; climp "zăvor la ușă"; coltău "ungher, cotlon"; copcă "scoabă folosită pentru fixarea grinzilor"; corfă "coș pentru evacuarea fumului"; corlan "horn"; cornurar "olană; țiglă"; cotruț "colț din vatră"; cujbă "dispozitiv pe care se agață căldarea deasupra vetrei"; draniță "șindrilă"; filigorie "pavilion"; fodoment "fundament, temelie, fundație"; ghizd "scândură care se bate pe pereți"; gradiște "gard din lemn ce împrejmuiește prispa"; hornoi "coș la casă"; leț "șipcă"; lodbă "scândură lată"; mur "zid de piatră"; muruială "tencuială cu lut amestecat cu apă"; oblon "ușiță din tăblie de lemn"; palant "gard din scânduri"; pătul "podină"; plot "crestătură de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne"; podină "pardoseală de scânduri"; podlaș "podea"; podoimă "grindă, punte"; poduț "podeț"; poartă "ușă"; potlaș "poliță"; preptici "scândura din jurul vetrei"; rigli "zăvor la ușă"; scof "bârna care leagă stâlpii casei la partea superioară"; șatră "prispa cu stâlpi"; șăranț "stâlp"; șeș "stâlp"; șindrilă "șiță"; șiță "scândură cu care se acoperă casele"; ștablon "prelungire a podului"; șubler "zăvor"; talpă "șatră, tindă"; târnaț "pridvorul casei"; teglă "cărămidă roșie din pământ ars"; temelie "fundație"; tindă "încăpere la intrarea caselor țărănești"; tindeu "tindă mică la casele țărănești"; tingă "contrafișă"; tolopăț "deschidere circulară situată lângă vatra cuptorului"; țaglă "zăvor"; țâțână "balama"; ușor "stâlp vertical de care se prinde canaturile ușii"; vaiogă "cărămidă nearsă"; verandă "antreu, hol".

3.3. Curtea, ograda și acareturile

afumătoare "construcție de lemn utilizată la afumarea produselor de carne sau pentru uscarea fructelor"; budă "cocioabă, colibă; latrină, closet"; buditoare "afumătoare"; cantarig "cumpăna de la fântână"; căsoi "casă construită în afara gospodăriei"; cohe "bucătărie"; colejnă "lemnărie"; coș "construcție pentru depozitarea porumbului"; coșar "hambar"; coșniță "coș în care se țineau familiile de albine"; coștei "coșar"; cotarcă "hambar pentru depozitat știuleții de porumb"; cuhnă "bucătărie"; găbănaș "depozit, cămară"; găinar "coteț de găini"; hleab "acaret"; lojniță "uscător de fructe"; oboroc "șopron"; odor "curte, ocol, ogradă"; ogradă "livada din spatele casei"; poiată "adăpost pentru vite"; porlaș "podul șurii"; prazil "pragul de sus al porților de lemn"; prilaz "trecătoare la un gard de nuiele"; sărciner "clincer"; scuteală "scut, șură, adăpost"; sinalău "șopron"; stalău "atelier de tâmplărie"; șopron "oboroc"; șpais "cămară mică"; ștalău "grajd"; știmp "stâlp de gard"; știuhă "uscător de fructe"; șură "construcție anexă"; șutău "uscător de poame"; tăietor "butuc pe care se crăpau lemnele de foc"; teică "valău pentru porci"; tierti "livadă, ogradă"; uștioară "portiță de la intrarea în curte"; uțuț "leagăn"; valău "jgheab"; vârdină "cumpănă de fântână"; vraniță "poartă la intrarea în curtea casei".

3.4. Obiecte casnice

andrea "ac de cusut sau croșetat"; astupuș "dop"; bătălău "băț pentru bătut laptele prins"; belciug "verigă"; belteu "leagăn"; bistoș "ac de siguranță"; blid "strachină"; bold "ac"; brișcă "briceag"; catrafuse "boarfe"; cățân "vas de lemn; blid"; căuc "linguroi; vas de scos apă"; cep "dop"; chefe "perie"; chinder "chibrit"; chingă "curea, legătură"; cioflâng "cârlig"; cirip "glastră"; ciupă "covată din lemn utilizată pentru spălarea copiilor"; cocioarvă "vătrai"; coleșer "făcăleț"; coșarcă "coș mare de nuiele"; covată "albie"; curpător "platou din lemn, cu mâner, pe care se pune mămăliga"; dosoi "ștergar"; dricar "plapumă umplută cu pene"; drod "sârmă"; dugău "dop"; dună "plapumă umplută cu fulgi de pene"; durgălău "scândură prevăzută cu zimți, cu care se netezesc țesăturile groase"; fățoaie "față de masă"; fedeu "capac"; felezeu "mătură"; ferhong "perdea"; fioc "lădiță, sertar"; funie "frânghie"; găman "polonic"; găvan "lingură mare de lemn"; gozăriță "făraș, lopățică"; hecelă "perie"; hoșbot "obiecte casnice, vase"; hrebincă "perie"; hulubă "rudă"; jolniță "suport de lemn, cu crestături"; lavoar "lighean"; lădau "ladă mai mică pentru cereale"; leasă "împletitură de nuiele"; lepedeu "cearceaf"; lojniță "leasă sau coș de nuiele"; mai "lemnul cu care se bat rufele când se spală"; măcăuță "băț de chibrit"; mehei "masă"; mociorlău "pămătuf pentru bărbierit"; mojar "piuă"; mojorâncă "ghemotoc de ață"; păretar "pânză țesută sau brodată"; părnăhai "față de pernă"; perină "pernă"; piron "țăruș"; pomoci "pămătuh"; pranec "mai de bătut rufe"; prescurnicel "pecetar"; pripon "țăruș"; rașeică "răzătoare pentru legume"; razilă "perie pentru lână"; rătez "încuietoare"; răzălău "răzătoare"; răzlog "prăjină groasă"; răzușă "lopățică cu care se rade aluatul de pe covată"; răzvalcă "sucitoare"; rondi "cârpă, zdreanță"; rotilcă "mosor de ață"; rudaș "rudă mai mică, în camera de zi"; sălăriță "solniță"; sărsam "unealtă, sculă"; sâsâiac "ladă pentru cereale"; sodă "carbonat de sodiu"; străcură "strecurătoare"; sucitor "sul neted de lemn cu care se întinde și se subțiază foaia de aluat"; școtuie "cutie mică"; șling "broderie"; șpargă "funie"; ștergură "prosop"; șticărai "dantelă, broderie"; talger "farfurie"; telteu "coș de nuiele"; ticlăzău "fier de călcat"; tocănău "făcăleț"; tolcer "pâlnie"; toporâște "coadă de la topor"; torjan "coada de lemn a măturii"; țaigăr "arătător la ceasornic"; țepălău "lingură mare de lemn"; țol "covor"; vârtej "zăvor"; vernă "cearceaf din pânză de cânepă"; veșcă "coajă de copac (pentru site)"; voșpor "vopsea de culoare neagră"; voșorlău "fier de călcat".

3.5. Mobilă

blidar "suport pentru farfurii"; bufet "dulap de sufragerie"; chedrenț "dulăpior"; cășiță "casetă, sertar, pui"; cotătoare "oglindă"; cozleu "mobilă de bucătărie"; dijdiță "scândura laterală a patului"; laiță "bancă"; lădoi "ladă destinată păstrării țesăturilor"; liliuț "leagăn de grindă"; podișor "mobilier fixat pe perete"; prici "pat rudimenta"; secriu "ladă în care se păstrează hainele de zestre"; sormojac "saltea"; stălaj "raft în cămară"; strujac "saltea"; șifon "dulap".

3.6. Instalații de încălzit și iluminat

bloder "cuptor la soba cu lemne"; candilă "candelă"; cenușar "cutie din metal așezată sub grătarul unei sobe"; dohot "păcură"; feștilă "fitil; lumânare"; fotoghin "petrol, gaz lampant"; hopâc "petrol (pentru lampă)"; lampă "dispozitiv care produce lumină"; lumină "lumânare"; lunie "fitil de lumânare"; lujniță "făclie"; meci "lampă"; naft "petrol lampant"; opaiț "lampă"; sobă "instalație de încălzit"; șpor "sobă cu plită".

3.7. Vase, recipiente

antal "butoi"; bărbânță "putină"; bocaie "urcior cu o capacitate mai mică de ½ de litru"; budacă "vas mare de lemn în formă de putină"; burduh "sac din piele netăbăcită; burduf"; bute "butoi din doage de lemn"; cadă "vas din doage"; canceu "cană mare pentru lichide"; cantă "vas de lut"; căldare "cazan, vas, găleată"; chibăl "vas din doage de lemn, cu mâner"; chermăntău "cadă ovaidală"; ciutură "găleată"; cofă "vas în care se bate smântâna"; corșău "damigeană"; cupă "blid, vas de lemn"; doniță "vas în care se mulge laptele"; fedeleș "ploscă"; finje "cană"; glajă "sticlă, recipient"; hârgău "oală mare de lut"; hordău "butoi"; mesel "cană de tinichea"; oiagă "sticlă"; poloboc "butoi"; sărăroi "balon de sticlă"; ton "butoi"; ulcior "vas de lut"; vailing "lighean"; videre "găleată".

3.8. Scule și unelte (casnice)

arcer "cute"; batcă "nicovală mică"; calhău "casma"; ceasălă "perie pentru curățarea vitelor"; cinie "unealtă"; cramp "târnăcop"; codorâște "coadă de secure"; colopaci "ciocan"; comeher "plasă de pescuit"; corman "cârmă; volan"; cosâie "toporiște"; cosor "cuțit scurt"; cujeică "furcă de tors"; cumpănă "cântar"; dărălău "teasc"; feisă "secure lată"; firiz "ferăstrău de mână"; fogauă "clește de fier"; foșalău "pieptene cu dinți de fier"; greblă "unealtă agricolă cu dinți de lemn"; ic "pană de lemn"; mreajă "unealtă de pescuit"; oloiniță "teasc pentru ulei"; pârpăriță "tava unde cad grăunțele în râșniță"; pințăluș "cuțit rabatabil"; săpălău "sapă mare"; sfleder "burghiu"; sirisău "ferăstrău de mână"; șaitău "teasc"; șișcă "mașină de tocat coceni"; ștoacă "unealtă cu tăiș metalic"; zăzușă "pleditoare".

3.9. Unelte și accesorii legate de meserii

alaș "schelă de zidărie"; buceardă "ciocan dințat utilizat de pietrari"; bulat "cuțit folosit în dogărie cu care se fac cercurile"; caftă "calapod (de cizmar)"; cață "băț lung, cu un cârlig la un capăt"; coarbă "burghiu"; comănac "capacul cazanului de la horincie"; crâng "manivelă"; dreglă "perie pentru lână"; feșteală "vopsea"; holender "colier"; horj "unealtă cu care se curăță copitele animalelor"; ilău "nicovală mare"; iucastău "dorn"; lepeteu "roata pe care se formează oalele de lut"; mesalău "bidinea"; peletic "unealtă folosită în olărit"; potricală "sulă"; pungalău "sulă de făcut găuri"; puțcă "baros"; rașpău "pilă folosită de fierar"; sânzău "cui cu care se prind două lanțuri"; scorbaci "bici"; sulă "unealtă folosită la găuritul materialelor textile și de piele"; surcălău "sulă"; șlaifăr "tocilar"; șorubă "colțari metalici la potcoavele cailor"; șpir "lanț"; șuștac "instrument de măsurat"; teslă "scoabă"; țărcălam "compas"; vârșă "unealtă de pescuit".

3.10. Mijloace de locomoție tradiționale, componente și accesorii

borjug "element din compunerea jugului"; brișcă "trăsură mică"; bucium "butuc la roata de lemn; butan"; capuțan "frâu; căluș"; car "vehicul cu patru roți, din lemn, cu tracțiune animală"; căpăstru "parte din harnașament"; ceangău "clopoțel"; ceaplău "șiret din fire de lână împletite"; cioaclă "sanie rudimentară"; cocie "trăsură"; diplău "hățuri"; ham "ansamblu de curele cu care se înhamă calul"; hamfău "căpăstru"; hinteu "caleașcă"; leucă "parte componentă a carului"; loitră "părțile laterale ale carului"; morocaș "cele două bucăți de fier cu care se îmbracă capătul osiei"; podhorniță "partea de jos a jugului"; raf "cerc de fier de la roata de lemn a carului"; răsteu "cui de fier cu care se închide jugul"; șereglă "element din construcția carului"; ștraf "căruță cu ladă"; tarniță "șa din lemn"; tânja "proțap"; tileagă "car de transport".

3.11. Unități de măsură

Pentru cereale: cană; chibăl; dică; felder; font; mierță; oticău. Pentru lichide: deț; fârtai; fele; iție. Pentru lungimi: stânjen; șuc. Alte unități de măsură: dimijelie "baniță"; hold "unitate de măsură pentru terenuri"; majă "unitate de măsură pentru greutăți"; râf "unitate de măsură pentru textile".

3.12. Gastronomie

- Produse lactate: boroneț "jintiță"; caș "produs alimentar preparat din lapte închegat"; curastă "laptele din primele zile după fătare"; groștior "smântâna care se alege deasupra laptelui nefiert"; izvarniță "zărul rezultat din laptele de oi după ce se alege cașul"; jintiță "produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului"; sămătișă "lapte prins care rămâne după ce se culege smântâna"; scoacă "brânză de vacă făcută din lapte acru încălzit"; șuc "bucată de brânză rotunjită în mână"; șuharcă "crema laptelui"; zăvoi "caș dulce, proaspăt, dumicat în lapte dulce nefiert"; zemintită "lapte acru cu smântână și brânză"; zăr "lichidul ce rămâne din lapte"; zăvârdacă "un fel de caș fără cheag, foarte dulce".

- Produse de panificație: azâmă "pâine de aluat nedospită"; cârmoajă "bucată de pâine"; chelm "făina ce se depune pe sită"; coc "pâine mică și rotundă"; cocă "aluat (pentru panificație)"; cocăli "a prepara produse din aluat"; cocătură "aluat copt; preparat din aluat"; coclintă "turtă coaptă pe sobă din aluat nedospit"; colac "un fel de pâine, împletită din mai multe straturi de aluat"; coptătură "pâine coaptă sau, în general, produs de panificație"; dospeală "aluat pus la dospit"; floare de grâu "colac în formă de floare, care se face în sâmbăta Floriilor"; foaie "pătură de aluat"; jamnă "franzelă, pâine mică"; lașcă (tojmagi, turmăței) "tăieței"; lipie "pâine rotundă și plată, puțin crescută"; pită "pâine"; răstăuță "fidea"; răsunoi "aluatul de pâine ras de pe copaie"; stolnic "pită de grâu ce se duce la biserică"; șcleampă "bucată de pâine"; țipou "pâine mică, rotundă"; văcăreață "pâine ornată cu bucăți de aluat".

- Produse de patiserie: ciurigău "prăjituri din aluat cu ouă și lapte, în formă de covrig"; corn "prăjitură"; frunză "blaturi de prăjitură"; langalău "plăcintă din făină de mălai"; rătișă "plăcintă făcută din mai multe foi subțiri de aluat (umplute cu brânză, mere și scorțișoară)"; scovardă "clătite din aluat dospit, umplute cu brânză"; turtă "prăjitură".

- Produse culinare: aitură (cociune, răcitură) "piftie"; balmoș "preparat culinar din caș fiert în lapte dulce, în amestec cu făină de mălai"; călbaș "cârnat făcut din măruntaie de porc amestecat cu orez"; curechi umplut (piroșcă, brozbuță, halușcă, holupcă) "sarmale"; dărălaș "amestec; tocătură"; farș "umplutură din carne tocată, orez, pâine, zarzavat etc."; gălușcă "preparat culinar de formă (relativ) sferică făcut, de regulă, din griș și ou"; guiaș "mâncare cu cartofi și carne"; hâlbe "resturi alimentare"; hrenzălă "plăcințele de cartofi cruzi dați pe răzătoare"; îndoitură "preparate din făină de mălai, cu apă și bicarbonat, uneori și cu coade de ceapă și mărar, coapte pe plită"; leveșe "supă cu carne de pui"; mămăligă (coleșă, tocană, cotoz) "aliment preparat din făină de porumb fiartă în apă"; mărtaș "sos"; mâncărușă "preparat din slănină, ceapă, urdă"; moșocoarne "coptături cu brânză și ou"; paleocă "coci cu cârnați, slănină și brânză"; pârgălaș "ceapă prăjită în ulei"; popricaș "tocană cu carne"; ratotă (ceșmete) "papară"; rântaș "îngroșeală"; sălvaiz "ouă bătute în amestec cu bicarbonat și apă"; sorbeală "zeamă, ciorbă"; școp "mâncare din amestec de tărâțe"; urs "cocoloși de mămăligă ce au în interior brânză"; vărzar "plăcintă din aluat cu varză, ceapă verde, mărar și smântână"; verză "mâncare din verdețuri recoltate primăvara din flora spontană"; zamă "supă"; zămuță "sos cu carne de pui".

- Produse alimentare: acriță "fiertură de prune"; chisăliță "borș de tărâțe"; cir "terci"; clisă "slănină"; coscă "zahăr cubic"; ilistău "drojdie"; jumară "resturi comestibile rezultate din topirea slăninii de porc"; hrișcaș "orez"; hușcă "drob de sare"; mujdei "preparat alimentar din usturoi pisat, apă și sare"; mursă "miere de albină amestecată cu apă"; oloi "ulei"; pecie "carne"; piță "bucată de carne"; sale cale "amoniac; se folosește în patiserie"; său "grăsime animală, seu"; silvoiță (lictar) "magiun"; șoric "piele de porc pârlită"; tisăliță "borș"; țucur "zahăr"; zipt "făină".

- Băuturi alcoolice: alaș "băutură alcoolică în amestec"; arămită (arcoziță, țuslă) "țuica din prima distilare"; borhot (brahă, slad) "fructe fermentate"; horincă (palincă) "băutură alcoolică tare"; poșircă "băutură alcoolică slabă"; rojolea "băutură dulce"; rujuliș "băutură spirtoasă îndulcită"; săcărea "băutură preparată din secară"; șpreancă "țuică"; vinars "țuică, rachiu".

4. OcupaționaleModificare

4.1. Agricultura

alac "specie de grâu"; arândă "arendă"; arșiță "teren defrișat"; arie "locul unde se treieră grâul"; bâlie "tulpina porumbului"; bobiște "teren cultivat cu bob"; bruj "bulgăre de pământ"; bucate "mălai, grâu, cartofi etc."; cânepiște "teren pe care se cultivă cânepa"; ciuhă "sperietoare pentru păsări în lanurile de cereale"; ciutureag "ceea ce rămâne după ce se ciuntă o plantă"; clin "ic de pământ"; clacă "muncă prestată benevol în folosul cuiva"; clăcaș "persoană care ia parte la o clacă"; codină "resturi de la vânturatul grânelor"; colhoz "formă sovietică de asociere a terenurilor agricole"; coloz "specie de grâu cu spicul roșu"; diresătură "resturi rezultate din separarea boabelor de grâu de alte semințe"; drujincă "parcelă de pământ"; duleu "drum peste arături"; gomoloz "resturi, pleavă"; grâiște "lan de grâu"; grâu "plantă alimentară de bază"; hat "mejdă, răzor"; hoaspă "înveliș al boabelor de cereale"; homor "pleavă"; hrișcă "plantă alimentară"; imaș "izlaz"; jbarc "teren agricol obținut prin defrișare"; jireadă "snopi din tulpini de porumb"; jup "snop de bâlii"; măgăoaie "sperietoare"; mălai "porumb"; mălăină "teren cultivat cu porumb"; mei "plantă din fam. gramineelor"; mejdă "răzor"; melegar "răsadniță"; moină "teren arabil, lăsat necultivat un an"; obsâgă "secărea"; ogaș "brazdă arată"; părinc "mei"; pârgă "cereale în faza de coacere"; peminte "pământ"; picioicar (piciociște) "teren cultivat cu cartofi"; postată "bucată dintr-o suprafață de teren cultivat"; răsărită "floarea-soarelui"; răzor "potecă servind drept hotar"; sobârtiță "grâu amestecat cu resturi"; strămoină "pământ arabil, lăsat nearat"; stroh "resturi de paie"; șirincă "fâșie îngustă de pământ arabil"; tărâță "înveliș al boabelor de cereale"; țarină "ogor"; țălină "pământ nelucrat, în care se intră prima dată cu plugul"; vipt "bucate, recoltă; cereale"; vovă "hoaspă"; zvoară "o bucată de pământ (gradină, livadă)".

- Furaje pentru animale: căpiță "claie"; clenci "par pe care se pune iarba la uscat"; corcie "grătar de nuiele pentru cărat fânul"; cosalău "fânaț"; cosaștină "terenul de pe care s-a cosit iarba"; fânață "teren pe care crește iarba pentru fân"; fundei "așternut de paie pus la baza unei căpițe de fân"; furcitură "căpiță mare de fân"; ogrinji "resturi de fân"; otavă "iarba cosită a doua oară"; pală "cantitate de fân cât se ține o dată în furcă"; polog "iarbă cosită și uscată"; rât "câmp necosit"; stog "claie de paie"; șpâhă "iarbă mică, greu de cosit"; vâzol "fân strâns cu grebla".

- Unelte agricole: aratru "plug de lemn"; barbor "brăzdarul plugului"; batoză "treierătoare"; bârsă "element din compunerea plugului de lemn"; borjug "element din compunerea jugului"; cobilă "partea plugului pe care stă grindeiul"; combaină "mașină agricolă de secerat și treierat"; cornaci "coarne la plugul de lemn"; cucură "cormana plugului"; cute "piatră de gresie (pentru ascuțit coasa)"; furcă "unealtă agricolă"; grapă "unealtă agricolă"; grindei "parte componentă a plugului"; iergan "batoză pentru cereale"; îmblăciu "unealtă agricolă"; lucrătoriu "plug"; otic "lopățică, săpăligă cu care se curăță plugurile"; plaz "talpa plugului"; potâng "element component al plugului"; rostei "grapă"; tiaz "greutate care se punea pe grapă"; vântureșcă "lopată de lemn care se utilizează la vânturarea semințelor".

4.2. Păstorit. Creșterea animalelor

abrac "nutreț pentru animale"; adăpătoare "valău"; baci "mai mare peste păstori"; baligă "excrement de vită"; băcie "locație în care se prepară lactatele"; băcit "meșteșugul prelucrării laptelui"; bălegar "balegă"; bărcă "oaie cu lâna creață"; bărcărie "staul în care se adăpostesc oile bărcace"; bătălău "băț pentru bătut laptele prins"; bâr "cuvânt cu care se îndeamnă oile"; bârghină "bârnă orizontală care se pune peste furcile colibei"; bâtă "ciomag"; bedearcă "covată de lemn găurită"; boar "păstor de boi"; bogărea "oaie mică"; boime "turmă de boi"; boitor "păcurar"; boroneț "jintiță"; botaș "paznic (la vite)"; botă "bâtă"; botei "turmă mică de oi"; budacă "vas mare de lemn în formă de putină"; caș "produs alimentar preparat din lapte închegat"; căprar "îngrijitor de capre"; căprăriște "adăpost acoperit pentru oi"; cășărie "locul unde se face cașul la stână; lăptărie"; cârlan "miel sau ied până la un an"; celar "cămară de la stână"; ciopor "turmă de oi"; ciuhaie "vacă slabă"; ciurdar (ciurdaș) "persoana care păzește o turmă de animale"; ciut "fără coarne; cu coada taiată; cu urechile mici"; colbaci "bici"; colibă "adăpost provizoriu pentru oameni"; comarnic "construcție ridicată în apropierea colibei păcurarilor"; dâjdie "element din construcția colibei păcurărești"; dej "vas pentru măsurat laptele"; doniță "vas în care se mulge laptele"; fătăciune "loc unde fată vacile pe imaș"; frambiată "oaie cu lâna creață"; găletar "mulgar"; gâț "grup de 2-3 oi"; hânsă "grup de oi despărțite de turmă"; hâț "frâu"; hodaie "îngrăditură pentru oi, vara, în câmp"; izvarniță "zărul rezultat din laptele de oi după ce se alege cașul"; jintalău "instrument utilizat pentru amestecarea laptelui"; jintiță "produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului"; lance "bota păcurarului"; masalău "locul unde dorm vitele"; meriză "locul de odihnă pentru oi sau vite"; mioriță "miorea"; mirioară "miel de un an"; miță "lâna tunsă prima oară de pe miei"; mulgare "oaie cu lapte"; nișcă "băț de amestecat urda"; oime "turme de oi"; păcurar "păstor, cioban"; păscălău "imaș"; păstor "păcurar, cioban"; păstorit "ocupația, profesiunea de păstor"; pătrar "bâta păcurarului"; plai "drum de munte"; plevai "lopățică de amestecat urda"; poivă "pânza cu care se acoperă comarnicul de la stână"; pomnor "scaun mic folosit de păcurarii care mulg oile"; porneală "ducerea oilor la păscut, mai ales seara și noaptea"; povarnă "acoperiș înclinat (la coliba de la stână)"; răscol "sâmbră"; sărune "sare pisată, amestecată cu tărâțe, care se dă oilor și vitelor"; sâmbră "întovărășire a proprietarilor de oi"; seci "împrejmuire pentru oi făcută din crengi, ramuri, copaci doborâți"; smolenci "haine păcurărești cernite"; sorbancă "vas de lemn folosit de păcurari la stână"; staniște "cantonament"; staul "adăpost pentru oi"; stavă "herghelie"; stărpar "păcurar pentru oile sterpe"; stăulină "loc pe care s-a așezat stâna cu staulele oilor"; stăvar "păstorul / cel care păzește caii de la stână"; stăvăriște "coliba stăvarului"; stânaș "proprietar de oi cu stână"; stână "așezare păstorească sezonieră"; sterp "neroditor"; sterpar "păcurar care păzește oile sterpe; loc îngrădit la stână pentru oile sterpe"; stobor "crengi din care se fac garduri la stână"; strepede "vierme de brânză; codaț"; strungaș "ajutor de păcurar"; strungă "locul strâmt prin care trec oile la muls"; știră "stearpă"; târlă "suprafață împrejmuită pentru adăpostul oilor"; tierș "stână"; turiș "țarc"; țap "bărbătușul caprei"; țarc "loc îngrădit unde se adăpostesc sau se închid mieii"; văcăriște "loc amenajat pentru vaci"; văratec "locul unde pasc vitele vara"; vărădină "grindă la colibele ciobănești de care se coasă acoperișul"; vătaf "mai mare peste păcurari"; vătăjie "coliba în care stă baciu și unde se prepară cașul"; vătui "ied de un an"; urdă "derivat al laptelui de oaie"; zăplad "perete din bârne"; zăr "lichidul ce rămâne din lapte"; zăvârdacă "un fel de caș fără cheag, foarte dulce"; zăvoi "caș dulce, proaspăt, dumicat în lapte dulce nefiert".

4.3. Industria textilă casnică

andrea (îndrea, undrea) "acele cu care se împletesc obiecte de lână"; caier "mănunchi de lână"; canură "fire de lână"; câlți "resturi de lână sau cânepă"; cânepă "plantă textilă"; fir "fibră textilă"; frambie "smoc de lână"; împistrătoare "femeie pricepută în ale țesătoriei"; lătunoi "răritură în pânza ce se țese manual"; pacoșă "rest de cânepă"; pănură "dimie, postav"; pozdare "scame ce rezultă din melițarea cânepei"; roată "motiv ornamental la țesături"; spagmă "tort de cânepă sau in depănat"; strămătură "lână toarsă și vopsită în diferite culori"; ștrafă "dungă cusută sau țesută pe pânză"; topilă "groapă cu apă unde se pune cânepa la topit"; tort "fir tors de cânepă sau in".

Războiul de țesut: brâglă "partea mobilă de la războiul de țesut"; fusaiol "greutate pentru războiul de țesut"; iță "partea războiului de țesut prin care se trag firele la urzitură"; începătoare "vergea de care se leagă firele urzelii când se începe țesutul"; jereabdă "unitate de măsură care cuprinde 30 de fire de tort, pentru lățimea pânzei din război"; mânjeală "terci din făină de mălai pentru uns firele de cânepă în timpul țesutului"; ponoj "pedala de la războiul de țesut"; potiheci "slobozitorul de la războiul de țesut"; război "unealtă casnică de țesut"; rost "tâlc; distanța dintre firele de urzeală"; spată "piesă la războiul de țesut"; sucală "unealtă cu ajutorul căreia se deapănă pe țevi firul pentru războiul de țesut"; tiară "război de țesut"; tindeică "dispozitiv folosit la războiul de țesut pentru întinderea pânzei pe orizontală"; urzeală "totalitatea firelor urzite întinse pe stavilele războiului de țesut"; urzoi "instrument folosit pentru a pregăti urzeala"; vergel "băț de la războiul de țesut”.

Alte instrumente, dispozitive, utilaje: cordenci "partea mobilă de la meliță"; darac "utilaj mecanic de prelucrat lâna"; dârjă "coada mai lungă a îmblăciului"; dreglă "perie pentru lână"; drugă "fus mare cu care se toarce lâna"; foșalău "pieptene cu dinți de fier"; glajă "cureaua cu care se leagă cele două părți mobile ale îmblăciului"; îndârja "coada lungă de la îmblăciu"; meliță "unealtă de lemn cu care se bate cânepa"; oglăjă "curele de la îmblăciu"; razilă "perie pentru lână"; rășchitor "bota pe care se pune tortul de cânepă de pe fus"; vârtelniță "instrument pentru depănat lâna".

Produse textile: cergă "pătură groasă țesută din lână"; scoarță "cergă"; țol "covor; scoarță"; țolincă "țesătură în două ițe, cu urzeală de tort".

4.4. Butinărit

barabor "muncitor forestier"; blencaci "secure"; borhă "arbore"; borotău "parchet de pădure"; butin "exploatare forestieră"; butinar "muncitor forestier"; butinări "a lucra într-o exploatare forestieră"; butinărit "activitatea de exploatare a lemnului"; codru "pădure (mare, deasă)"; caiman "lucrător care se ocupă cu gospodăria cabanei"; căpui "a tăia trunchiul unui copac din toate părțile pentru a cădea"; certez "teren obținut prin defrișare"; certitură "loc defrișat; curătură"; ciolhă "trunchi găunos de copac"; ciolpan "cioată, ciung"; ciorlău "drug de lemn folosit pentru a strânge lanțul care leagă lemnele pe car"; ciutruc "ciot, ciotură"; ciuturugă "buturugă"; cloambă "creangă"; colteș "bucată tăiată dintr-un trunchi de copac"; cordalău "ferăstrău mare pentru tăiat trunchiuri groase de copaci"; cușcaie "instalație pentru scoaterea lemnului din pădurile de munte"; dragoman "conducătorul unei lucrări forestiere"; draici "ferăstrău"; finlandeză "cabană forestieră"; firiz "ferăstrău de mână"; gros "adâncime, profunzime; trunchi de copac"; ic "pană de lemn"; lemn "copac"; lodânc "bucată de lemn"; năclad "buștean"; ontorloage "drum din bușteni"; pașcă "legătură din șase bușteni pentru transport"; pădure "codru"; săcsâie "locul unde s-a tăiat pădurea"; sirisău "ferăstrău de mână"; șiler "unealtă folosită la decojitul trunchiurilor"; tisă "arbore din familia coniferelor"; țapin "unealtă pentru manipularea lemnului"; țapinar "lucrător la pădure"; uluc "jgheab din scânduri pe care se expediază buștenii de la munte la vale"; vancău "unealtă pentru manipularea lemnului".

Prelucrarea lemnului, tâmplărie: abrict "cuțit rotativ"; clupă "compas"; coarbă "burghiu"; corigău "motiv decorativ aplicat pe lemn"; cuțitoi "unealtă dintr-o lamă ascuțită folosită la îndreptat lemnul"; foștă "scândură; dulap"; gardină "șanțul circular la butoi"; gater "utilaj de debitat cherestea"; ghin "daltă cu tăișul rotund"; ișlău "daltă cu tăiș trapezoidal"; jilău "rindea"; joagăr "fierăstrău"; mezdrea "unealtă cu care dulgherul cioplește sau răzuiește lemnul"; ștaflă "scândură groasă de lemn"; vinclu "instrument folosit la fasonarea lemnului".

4.5. Minerit

baie "mină; ocnă"; băieș "miner"; coptură "bucată de rocă incomplet desprinsă din tavan sau de pereții unei galerii de mină"; fistău "ciocan folosit în mină"; floare de mină "eșantion monomineral sau format din mai multe minerale"; forzaț "rocă sterilă"; hamer "ciocan"; holender "colier"; hont "vagonet din lemn"; îmblătă "suitor"; jomp "puț; colector de apă"; liget "culcușul filonului"; luft "curent de aer"; lungon "grindă așezată în curmezișul grinzilor de pe tavanul galeriilor de mină"; lută "plan înclinat lângă șteampuri"; ocnă "mină"; ort "abataj"; piatră sălbatică "piatră fără zăcăminte"; prustar "sfredel folosit de mineri pentru găurit stânca"; plumb "metal; glonț, alice"; râznă "vagonet de mină"; ridei "scândură folosită la oprirea minereului din rostogol"; staigăr "maistru miner"; șagău "lucrător în minele de sare"; șaitroc "unealtă folosită la alegerea aurului"; șfenchel "ciocan cu mâner în formă de baston"; șlag "galerie tranversală"; șlam "amestec de apă cu particule fine"; șteamp "instalație hidraulică pentru concasarea minereurilor"; știol "galerie de mină"; știurț "vas în care se pune praf de pușcă"; ștric "funicular"; șut "durata unei zile de lucru a unui miner"; vână "filon, zăcământ"; vitlă "troliu manual utilizat în trecut în minerit".

4.6. Morărit

ametit "praful care se adună la roata morii"; covată "vasul unde curge făina măcinată la moară"; crâng "piesă la moară"; făiniță "orificiu prin care curge făina în covată"; fludără "canalul prin care curge apa la moară"; iaz "îngrăditură din stâlpi, crengi și pietre, cu care se abate apa spre moară"; ierugă "canal la moară"; jilip "jgheabul pe care curge apa la moară"; măciniș "cantitate de porumb sau grâu ce se duce cu umărul la moară"; ometiță "praf de făină ce se depune în moară"; remeș "fiecare dintre șanțurile făcute pe suprafața pietrei de la moară"; rostei "îngrăditură care se pune la gura pârâului ca să oprească crengile, lemnele pe care le aduce apa spre moară"; scof "stavilă, zăgaz (la moară)"; stanoc "piatră de moară"; șiștor "brațul de lemn de pe crângul morii, între care intră măselele de la moară"; uium "plată (în natură) de făină sau grăunțe, pentru măcinat"; uluc "partea de la stăvilar până la moară pe care vine apa"; vamă "plata în natură pentru măcinat"; veșcă "cercul de lemn ondulat, din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor, care nu permit să iasă făina"; vipt (tar) "sacul cu grăunțe pe care îl duce omul în spate la moară".

4.7. Olărit

bicaș "piatră albă de râu cu care olarii lustruiau vasele de ceramică nesmălțuite și arse la roșu"; cordățel "motiv sub forma unui val realizat pe benzile de vopsea în olărit"; crâng "partea superioară a mecanismului pe care olarii confecționau obiecte de ceramică"; fătiușe "unealtă de lemn utilizată de olari pentru modelarea lutului crud"; leșcă "lemnul cu care se bate lutul folosit la olărit"; peletic "unealta cu care olarul face flori pe vase"; șar "vopsea utilizată în olărit"; zimț "motiv decorativ în forma unor triunghiuri utilizat de olari".

4.8. Apicultură

bărcui "a capta roiurile de albine sălbatice în știubeie"; bondălău "albină sălbatică"; coșniță "coș în care se țineau familiile de albine"; fagure "strat de ceară"; mied "mursă din miere de albine cu apă"; mursă "miere de albină amestecată cu apă"; stup "știubei"; știubei "stupină tradițională, confecționată din trunchiuri de copac, utilizată la bărcuitul albinelor"; tingă "bețele din știubei pe care albinele își pun fagurii"; urdiniș "orificiu din partea inferioară a coșului pentru albine (coșnițe) pentru circulația albinelor"; voștinar "cel care umblă prin sat să cumpere ceară de albine"; voștină "ceară de albine".

5. SocietateModificare

5.1. Categorii și funcții sociale

acastău "spânzurătoare"; aldămaș "băutură de cinste, în urma unei vânzări sau cumpărări"; arambaș "căpitan de haiduci sau de hoți"; arvună "acont, avans"; bandă "taraf"; bâlci "târg, iarmaroc"; bidă "prostituată"; birt "crâșmă (de țară)"; bitang "străin"; bizușag "martor (într-un proces)"; boacter "paznic de noapte, polițist"; bodărie "magazin rural"; bogotan "om cu stare materială bună"; bogotănie "avere, bunăstare materială"; bold "prăvălie"; cămăraș "persoană însărcinată cu păstrarea alimentelor la vergel"; căpătâi "la loc de cinste, în capul mesei"; chiabur "țăran înstărit; gazdă"; chizeș "vătaf al cetei feciorilor"; colduș "sărac"; comând "masa ce se dă pentru pomenirea unui mort"; comândare "înmormântare"; comândău "petiție, plângere"; comedie "spectacol de bâlci"; composesiune "proprietate obștească"; composesor "coproprietar"; composesorat "ges¬tionarea în comun a averilor"; coperativă "magazin de desfacere"; corhaz "spital"; crâjmă "cârciumă"; crâncău "crainic"; credință "logodnă"; danț "dans, joc"; despărțământ "departament, diviziune"; dilcoș "haiduc"; diliș "adunare"; dispensar "instituție sanitară"; domn "proprietar de pământ"; domnar "domn, boier"; droaie "cârd; mulțime"; drușcă "domnișoară de onoare"; făgădău "cârciumă"; fărșon "petrecere"; feredeu "baie, îmbăiere; stațiune"; fugău "haiduc, pribeag"; fur "hoț, tâlhar"; gheșeft "afacere, negustorie"; ghezeș "garnitură de tren"; giurător "martor care depune jurământ într-un proces"; gloată "mulțime"; goliman "cerșetor"; habă "șezătoare"; hadă "neam, tagmă"; handal "partea mai întărită a unui orășel"; haram "jaf, pradă"; hoștează "mahala"; întorsură "răscumpărare a unei părți din moșie"; jeler "țăran care muncea pe pământurile nobililor"; jupân "titlu de noblețe"; legiuire "judecată"; linghișpir "carusel"; lite "moarte, înmormântare"; mărturie "târg săptămânal"; mâzdă "camătă"; mejdaș "vecin"; miezunie "hotar"; misarniță "măcelărie"; moloșag "ospăț, petrecere"; moștean "băștinaș, autohton"; mulăceag "petrecere, chef"; neam "popor, națiune"; nedeie "târguri de vite"; nemeș "nobil"; nemeșag "noblețe"; nemeșie "calitatea de nemeș"; nopsam "simbrie"; norod "popor"; obadă "bucată de lemn arcuită"; orândă "cârciumă"; oșcolă "școală"; pedestru "om necăjit"; petrecanie "ospăț funerar"; pominoc "cadou de nuntă"; poporean "țăran, sătean"; porțieș "țăran dependent"; potică "farmacie"; pribeag "hoinar; haiduc"; pribegie "haiducie"; priveghi "veghere a unui mort"; pungaș (rablău) "hoț, tâlhar"; rămas (rămăsoi) "văduv"; robșag "arest"; săliște "pradă"; sărăpanie "sărăcie"; sâmbraș "tovarăș de muncă; asociat"; sârie "petrecere a tinerilor care au frecventat o șezătoare"; sfadă "gâlceagă"; simbrie "salariu, leafă"; sobor "adunare"; staroste "persoană care conduce ceremonia nunții"; stat "avere, situație materială"; steag "drapel"; strânsură "adunare, mulțime, grup de oameni"; șarampou "barieră la intrarea în oraș"; șezătoare "adunarea fetelor și flăcăilor, când se petrece torcând și spunând povești"; teglărie "fabrică de cărămizi"; temeteu "cimitirul din afara satului"; tizăș "organizator al dansului"; tocmiș "înțelegere, negociere, târguială"; tog "proprietate prin comasarea unor terenuri"; toită "băț ceremonial"; țintirim "cimitirul din apropierea bisericii"; vidic "ținut, regiune"; vileag "mulțime, public"; vilfeu "chemător la nuntă"; zău "jurământ, promisiune"; zânitură "străin, venetic"; vexel "poliță contractuală".

5.2. Administrație locală

ariște "închisoare"; armaș "om înarmat"; așchiuț "ajutor de jurat"; barță "adeverință"; birău "primar rural"; cănțălar "angajat al administrației locale; funcționar"; cănțălarie "primărie, administrație locală"; cetate "fortăreață, castel"; crainic "vestitor"; comisaș "agent de poliție, comisar"; comitat "unitate administrativ-teritorială"; conțopaș "copist"; dietă "parlament regional"; fiscoș "care aparține statului; fiscal"; giudeț "judecător"; gloabă "taxă, amendă"; grămătic "secretar într-o cancelarie boierească"; grof "nobil maghiar"; jăndar "jandarm"; județ "ținut, comitat"; jurat "ales local, consilier comunal"; lege "judecată"; mătrică "registru de stare civilă"; notarăș "notar de stat sau secretar al primăriei"; olat "provincie, ținut"; plasă "veche împărțire administrativă"; poșuș "pașaport"; prezeș "președinte, conducător"; prinsoare "temniță, închisoare"; raion "unitate administrativă"; răgatcă "barieră (la intrarea în oraș)"; redie "autorizație (de trecere); permis"; rege "suveran, monarh"; sădrie "tribunal"; scribalău "funcționar"; sol "trimis special"; solgăbirău "subprefect"; stolnic "dregător"; șpan "subprefect"; ștempel "ștampilă"; tabulație "carte funciară"; țară "spațiu intravilan al localităților de la poalele muntelui"; varmeghe "provincie, comitat"; voievod "domn, principe"; voloșman "deputat"; voltum "vot"; zapis "document".

5.3. Arme. Armată

adeu "tun"; bagnet "baionetă"; baltag "topor cu coadă lungă, întrebuințat și ca armă"; bătaie "încăierare, luptă"; borneu "raniță militară"; bruțac "rucsac, raniță"; căprar "caporal"; cătană "soldat, militar"; cătăni "a face armata"; cătunesc "milităresc"; cătunie "armată, stagiu militar"; ciacău "chipiu militar de paradă"; comandir "comandant (în armată)"; comânda "a da ordin"; comiz "pâine cazonă"; crit "cazemată"; daraban "soldat de infanterie; dorobanț"; decung "tranșee"; festung "cetate întărită"; filer "sergent"; flintă "pușcă"; forgater "adunare, strângere"; gledă "șir de soldați"; hatijac "raniță de soldat"; hognoș "locotenent"; honved "soldat din infanteria maghiară"; hoptac "comandă militară cu sensul de drepți"; husar "soldat de cavalerie în armata maghiară"; ibung "manevră sau instrucție militară"; loagăr "terenul pe care se așază armata; lagăr"; mondir "manta soldățească"; obșât "ordin de lăsare la vatră"; patron "glonț, cartuș"; poteră "patrulă"; prifont "pâine destinată soldaților"; pruțuc "traistă pe care o purtau soldații"; raniță "rucsac militar"; răgută "recrut"; săbăceag "concediu militar; permisie"; sorozlaș "recrutare"; șaică "gamelă"; șălboc "post de santinelă"; ștrampohaz "camera unde se face împărțirea veșmintelor la militari"; tab "tabără (militară)"; talpoș "infanterist"; tist "ofițer, comandant".

5.4. Profesii. Meserii (permanente sau ocazionale)

arândaș "arendaș"; ardău "pădurar; paznic de pădure"; astalâș "tâmplar"; baci "mai mare peste păstori"; badogar "tinichigiu"; barabor "muncitor forestier"; băieș "miner"; bărdaș "tâmplar, dulgher"; birtaș "cârciumar, hangiu"; blehar "tinichigiu"; boar "păstor de boi"; boitor "păcurar"; boldășiță "vânzătoare într-un magazin rural"; borbil "bărbier"; botaș "paznic (la vite)"; brăher "distilator"; brener "fochist"; bugnar "dogar"; butinar (țapinar) "muncitor forestier"; caiman "lucrător care se ocupă cu gospodăria cabanei forestiere"; căier "îngrijitor de cai"; căldărar "meșter care face căldări"; cămăraș "persoană însărcinată cu păstrarea alimentelor la vergel"; cănțălar "angajat al administrației locale; funcționar"; căprar "îngrijitor de capre"; cărtureț "cărturar"; căuaci "fierar, potcovar"; ceteraș "cântăreț din vioară"; cherecheș "rotar"; chiparoș "fotograf"; ciubărar "fabricant și comerciant de ciubere"; ciurdar (ciurdaș) "persoana care păzește o turmă de animale"; cociș "vizitiu"; comedieș "comediant"; contralău "contra¬violonist"; cormănaș "vâslaș de plută"; coșercar "meșter de coșerci"; crâjmar "cârciumar"; cujner "cojocar"; diecioară "învățătoare"; dohotar "vânzător de păcură"; drodar "meșter sârmar"; dubălar "tăbăcar"; faur "fierar, potcovar"; felcer "asistent medical"; ferestar "geamgiu"; fiscarăș "avocat"; fogodar "cârciumar"; fondi "hingher; funar "frânghier"; găletar "mulgar"; gâde "călău"; gornic "pândar; pădurar"; hăitaș "gonaș"; herghetău "hăitaș, gonaci"; horincar "distilator"; iagăr "pădurar"; iconar "pictor de icoane"; jelancă "femeie care bocește"; lăureasă "lucrătoare"; mamoș "medic ginecolog"; meșter "maistru"; misarăș "măcelar"; moașă "cea care asistă femeile la naștere"; nopsamoș "zilier"; ohotnic "vânător"; orândaș "cârciumar"; ortac "miner"; paler "îngrijitor de drumuri"; păcurar "păstor, cioban"; pălincaș "horincar"; pecar "brutar"; plevar "tinichigiu"; porodicar "cultivator și comerciant de tomate"; poticar "farmacist"; povar "bucătar"; prisăcar "apicultor"; prunar "pomicultor"; puhău "hoț, haiduc"; răeș "luntraș"; rășinar "persoană care se ocupă cu extracția și vânzarea rășinei"; sabău "croitor"; săboiță "croitoreasă"; săhălbar "persoană care se ocupă cu arderea cărbunilor de lemn"; sărar "negustor de sare"; scribalău "funcționar"; sechereș "căruțaș, vizitiu"; sitar "persoană care confecționează site"; socaci "bucătar"; socăciță "bucătăreasă"; staroste "persoană care conduce ceremonia nunții"; stărpar "păcurar pentru oile sterpe"; staigăr "maistru miner"; stăvar "cel care păzește caii de la stână"; sterpar "păcurar care păzește oile sterpe"; strungaș "ajutor de păcurar"; șagău "lucrător în minele de sare"; șnaidăr "croitor"; șuștăr "pantofar"; șuteu "brutar"; teglar "cărămidar"; tușer "comerciant-speculant"; țapinar "lucrător la pădure"; țolan "fabricant de scoarțe"; vărzar "cultivator sau comerciant de varză"; vințeler "pândar"; voștinar "cel care umblă prin sat să cumpere ceară de albine"; zmeurar "culegător de zmeură"; zongoraș "cântăreț la zongoră"; zuaș "zilier".

5.5. Monede

bancută "monedă de 50 de bani"; coroană "monedă"; creițar "monedă de argint"; dutcă "monedă veche de argint"; groș "monedă de argint"; husoș "monedă ungurească de argint"; pătac "monedă austriacă"; pițulă "monedă"; pol "monedă în valoare de 20 de lei"; potor "monedă veche de cupru"; șalău "monedă veche de aramă"; taler "monedă de argint"; zlot "monedă austriacă".

5.6. Muzica. Dans. Instrumente muzicale

bucium "instrument muzical de suflat"; clanetă "clarinet"; ceteră "vioară"; coardă "strună"; dobă "tobă"; daina "cântec liric"; dârlai "cântec (de dragoste, de dor)"; diplă "coardă (de vioară)"; dobalău "băț cu măciucă folosit pentru a bate toba"; dobaș "toboșar"; drâmbă "instrument muzical"; dropot "dans specific maramureșean"; flișcă "fluier mic"; flișcoaie "fluier"; gordună "contrabas"; horă "cântec interpretat vocal sau instrumental"; primaș "vioara I"; tilincă "instrument muzical"; tirilișcă "fluier, tilincă"; trâmbiță "tulnic"; trăgănaș "cântec tărăgănat"; trâmbițaș "persoană care cântă din trâmbiță"; trișcă "instrument de suflat"; tropotită "dans maramureșean"; zongoră "chitară"; zongoraș "cântăreț la zongoră".

5.7. Obiceiuri, datini, tradiții

chiraleisa, obicei din ciclul sărbătorilor de iarnă; a umbla cu chiralesa = a colinda de Bobotează; cojină, obicei legat de făcliile ce se aprind în noaptea de Sânziene, în satele din Maramureș; colac, petrecere organizată a doua zi după nuntă (zona Codru); cunună, obicei practicat în seara dinaintea nunții (în Maramureșul din dreapta Tisei); mărțișor, obicei de primăvară; mărțișoarele tradiționale se confecționau din lână sau din bănuți de aramă sau argint, pe timpul șezătoarelor de peste iarnă; se purtau toată luna martie; ruptu' sterpelor (măsuriș, sâmbră), obicei pastoral care constă în alcătuirea stânilor pentru perioada de vară, numirea păcurarilor și măsuratul laptelui; steag din spice de grâu, obicei agrar păstrat în zona Lăpuș; Tânjaua de pe Mara (Udătoriu), obicei agrar, de primăvară, în care se cinstea "întâiul arător, deschizătorul de țarină și inițiatorul ciclurilor agrare din acel an".

5.8. Jocuri de copii

de-a baba-oarba "de-a ascunselea"; de-a basorca "de-a vrăjitoarea"; de-a chinezii "joc cu mingea asemănător cu golful"; de-a cuglele "joc de copii practicat de Crăciun în Țara Codrului (< cuglă "piramidă de nuci"); în pigli "numele unui joc de copii asemănător cu țurca"; de-a șireagu 'ntors pe dos "un grup de băieți prinși de mână"; de-a tupu "de-a ascunselea". ■ Jucării: sfârlă "titirez, sfârlează"; linghișpir "instalație cu o pistă rotativă, pe care sunt montate jucării, specifice parcurilor de distracții".

5.9. Etnonime

crainer "nume dat etnicilor germani colonizați"; frânc "francez"; german "neamț"; huțul "populație de origine slavă"; jid "evreu"; jidancă "evreică"; leah "polonez"; musc "rus"; neamț "austriac"; olah "valah, vlah "; orvat "croat"; ovreu "evreu"; poliec "polonez"; rumân "român"; rusnac "ucrainean"; rus "persoană de etnie rusă"; rusneț "rusneac, rutean, ucrainean"; rutean "ucrainenean"; sască "săsoaică"; talian "italian"; tăut "slovac"; țigan "rom"; țipțer "colonist de etnie germană"; ucraineț "ucrainean".

6. Natura înconjurătoareModificare

6.1. Relief

adeag "lut, pământ"; aninău "tufăriș, desiș"; ariniș "teren nisipos"; aroc "șanțul de pe marginea drumului"; bâlc "mlaștină, vale mocirloasă"; bărc "desiș; pădurice"; berdă "râpă"; bicaș "pietriș"; braniște "pădure în care este interzisă tăierea copacilor"; căldare "depresiune"; cârligătură "teren accidentat"; cheie "vale îngustă, defileu, strâmtoare"; chiceră "vârf, culme, pisc"; ciucă "vârf de munte; măciulie"; cobâltău "teren mlăștinos"; coclauri "hârtoape"; colnic "drum îngust ce trece peste un deal sau prin pădure"; corhă "coastă de deal"; corost "fânațe, deal"; costiță "coastă de munte"; crivă "surpătură pe dealuri"; curătură "runc, țarină"; curmătură "adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte"; dâmb "deal"; delniță "fâșie îngustă și lungă de teren"; deset "desiș"; dezânoaie "teren cu multe vizuini"; drum "stradă"; dubiște "pădure de stejari"; fund "groapă, adâncime"; feție "fața unui deal care aproape toată ziua e în bătaia soarelui"; genune "abis"; glimău "movilă, ridicătură, deluț"; glod "noroi, mâl"; godovană "groapă"; gorgan "movilă"; graiț "geodă; gol în stâncă"; grohot "îngrămădire de bucăți de rocă colțuroasă"; grotă "peșteră"; grui "pisc de deal; colină, movilă"; hagău "drum, trecătoare"; hăciug "desiș"; hârtoapă "groapă"; holont "bucată de stâncă"; hont "movilă de pământ"; hrubă "galerie subterană"; huci "crâng"; iertaș "teren de pe care au fost tăiați copacii"; ierugă "teren mlăștinos"; jidovină "drum între două dealuri"; joampă "loc neted pe coasta muntelui"; laz "teren defrișat"; luh "luncă"; mal "țărm; munte, deal, ridicătură"; măgură "movilă; tumul"; moclină "loc apătos"; muncel "munte sau deal mic"; oaș "iertaș"; obcină "coamă de deal"; osoi "loc umbros"; pas "trecătoare în munți"; peșteră "cavernă"; picui "vârf ascuțit, pisc, deal țuguiat"; pivniță "peșteră"; plai "drum de munte"; podanc "loc neted într-o zonă deluroasă"; poderei "podiș, platou"; polochim "sol argilos"; ponor "coastă prăpăstioasă"; prelucă "poiană mică"; prihod "trecătoare, pas"; pripor "povârniș, pantă abruptă"; prislop "pas"; prund "pietriș"; pustă "stepă"; râpău "teren accidentat"; roină "teren umed, mlaștină"; runc "loc despădurit"; săcătură "loc secat"; sălcet "desiș, crâng"; săhelbe "loc defrișat, unde a crescut zmeură, mure"; sălhă "pădure deasă prin care nu poți trece"; sălhoi "desiș"; soliște "teren sărat"; strâmtoare "trecătoare, defileu"; strâmtură "strâmtoare, loc îngust, defileu"; stuhăt "pădurice deasă"; tăpșancă "loc neted și ușor înclinat, la baza versanților"; turș "pădure tânără"; țanc "pisc, culme"; țărmure "țărm"; țicău "vârf de deal"; țicleu "vârf de deal"; țuran "stâncă înaltă și prăpăstioasă"; țuțui "vârf de deal sau de munte"; vârtop "groapă adâncă de forma unei râpe prăpăstioase"; zaton "trecătoare"; zănoagă "căldare"; zăpodie "strâmtoare"; zgleamăn "ridicătură de pământ".

6.2. Ape

agest "vreascuri la gura sau la cotitura unei ape"; bolotău "mlaștină, baltă"; ciurgău "șuvoi"; ciuroi "șuvoi de apă"; cliucă "apă stătută, călduță"; cursură "curs de apă, vale; scurgere"; dălboană "loc adânc pe cursul unei ape"; furgău "gură de apă"; gâlmă "izbuc"; hâlboacă "vâltoare"; hâlboană "vârtej"; hândăuaș "apă mică"; iaz "zăgaz"; iezer "lac de munte"; izvor "șipot"; învârticuș "mic vârtej de vânt sau rotire a apei în cercuri"; mlacă "mlaștină, mocirlă"; mlejniță "mlaștină"; mociră "loc apătos"; ochi de mare "iezer, lac glaciar"; pârâu "râu mic, vale mică"; plisă "apă adâncă"; porih "prag de bușteni"; produh "copcă"; răstoacă "apă curgătoare mică"; sărită "cascadă, cădere de apă"; sforac "smârc ce se formează la obârșia unui izvor"; slatină "apă sărată"; știob "trunchi de copac scorburos pentru fântână"; șugău "pârâu"; tău "lac, baltă"; tăuț "lac de mici dimensiuni, baltă"; topliță "izvor de apă caldă"; torsură "șerpuire (de râu)"; vad "locul unde apa unui râu e mai mică"; vâltoare "vârtej"; zăpor "îngrămădire de sloiuri"; zaton "braț de râu închis la un capăt"; zvorac "izvoraș".

6.3. Manifestări atmosterice

bor "vânt puternic"; blizgai "lapoviță"; cuculbău "curcubeu"; fleașcă "lapoviță"; fleșteriță "lapoviță"; muielniță "vreme moale, ploioasă"; năbuh "zăpușeală, căldură mare"; nea "zăpadă, omăt"; negură "ceață"; noi "picuri de rouă"; pâclă "negură"; piatră "grindină"; premug "chiciură"; prepăt "zăpușeală, arșiță"; rouă "picături de apă"; sloată "fulguială, lapoviță"; stur "țurțure, chiciură de gheață, promoroacă"; tun "tunet"; țâraiu mieilor "zăpada ce cade la începutul primăverii"; vârticuș "vârtej de vânt"; ziori "picături de rouă".

7. Lumea animală. FaunaModificare

Animale domestice: arete "berbece"; armăsar; bic "taur"; bogărel "bou nu prea mare"; buhai "berbece"; capău "câine de vânătoare"; capră; cățel "câine mic"; cocoș; cocoran "cocoș"; curătoare "placentă la animale"; dârloagă "mârțoagă"; dibol "bivol, vită cornută"; fudulie "testicul al unor animale"; godin "purcel (până la un an)"; gotcă "curcă"; junc "bou sau taur tânăr"; juncă "vacă tânără care nu a avut încă vițel"; junincă "vițea de doi ani"; marhă "animal (de regulă vită)"; mâcioc "motan, pisoi"; mânzară "oaie cu lapte"; mânzat "vițel sau vițea (înțărcat) până la doi ani"; mâță "pisică"; mioriță "miorea"; murg "cal"; noaten "miel sau mioară până în vârsta de doi ani"; râncău "taurul care nu e complet jugănit"; scroafă; străjuiac "mânz de un an"; suraie "vacă de culoare sură"; șoldan "purcel"; trușcă "curcă"; trușcoi "curcan"; tuluc "vițel"; țubac "păsări de curte". Afecțiuni ale animalelor domestice: albeață "boală care apare la oi sau la animalele mari, fie în urma unei lovituri, fie a unei afecțiuni"; brâncă "boală contagioasă, specifică porcilor"; căpiat "capie; boală a oilor"; cușteriță "paraziți intestinali la cai"; gălbează "boală de ficat a ovinelor și bovinelor"; mărin "boală la vaci; în urma inflamațiunii, se umflă pulpa"; răpciugă "boală contagioasă la animalele domestice"; trăgân "boală a vitelor produsă de o ciupercă"; zâmbre "rana care o fac caii la gingii"; zbroatec "boală care se manifestă prin diminuarea laptelui la oi".

Animale sălbatice

Mamifere: alunar "veveriță"; bour; breb "castor"; capră neagră; căprior; cerb; chițcan "animal asemănător cu șoarecele"; helge "nevăstuică"; gligan "porc mistreț"; guz "șobolan, cârtiță"; leu; lup; noajă "haită de lupi"; urs; zimbru.

Reptile: gândac "șarpe"; năpârcă "specie de șopârlă lipsită de membre"; șarpe; zolomâzdră (sălămâzdră) "salamandră".

Păsări: babiță "rață sălbatică"; barză "cocostârc"; bodâgă "șoricarului comun"; bodiu "uliu"; botgros "pasăre mică, cu pene roșiatice pe piept"; buhă "bufniță"; caie "specie migratoare"; cealhău "specie de vultur"; ceucă "stăncuță"; cilioaie "pasăre pestriță"; cioică "pui de cioară"; ciocârlan "pasăre cu un moț în vârful capului"; ciurlic "huhurezul mare"; ciuș "pasăre migratoare"; cocostârc "barză"; cocoșul de mesteacăn; cocoșul de munte; cocoșar "specie de pasăre siberiană"; corb; cristel "pasăre călătoare cu penaj brun-măsliniu"; cronc "corb"; fluturaș de stâncă "pasăre insectivoră cu penaj cenușiu"; gaie "pasăre răpitoare"; găinar "uliu"; gârgălău "cocor"; ghionoaie "ciocănitoare"; grui "cocor"; hoitar "specie de vultur"; horneț "cucuvea"; huhurez "pasăre răpitoare de noapte"; ieruncă "pasăre cu pene roșcate și albe"; luhar "cocoș de munte"; măcăleandru "pasăre mică, migratoare și cântătoare"; mătieș "gaiță"; pajură "acvilă de munte"; păscălătiță "ciocârlie"; pitalagă "prepeliță"; pitiș "pițigoi"; pițiguș "pasăre mică și vioaie cu pene galbene pe pântece"; prigorie "pasăre de mărimea unei turturele, viu colorată, cu ciocul lung și subțire"; sarcă "coțofană"; strigă "pasăre răpitoare de noapte"; sturz "grangur"; șerpar "pasăre răpitoare, asemănătoare cu acvila"; tăptălagă "prepeliță"; țiclean "pasăre insectivoră, cu penaj cenușiu pe spate și alb pe pântece"; țarcă "coțofană"; vânturel "specie de șoim"; vinderel "șoim"; zăgan "vultur bărbos". Pești: belniță "albișoară"; breană "mreană"; câră "zvârlugă"; chișcar "specie de pește"; costrâș "biban"; fusar "pește de apă dulce, cu corpul în formă de fus, cu dungi transversale"; grindel "pește mic, de culoare verde-gălbui"; lostriță "pește răpitor"; mihalț "specie de pește care preferă locurile adânci ale râurilor"; moioagă "mreană vânătă"; pișcar "țipar"; zgârlugă "pește care trăiește în apele lent curgătoare"; zglăvoacă "specie de pește care trăiește în apele reci de munte".

Insecte: bondălău "cărăbuș"; bongău "viespe, insectă mare"; car "insectă care trăiește în lemn și îl roade"; cârcel "căpușă"; ciobic "țânțar"; codaț "muscă a cărei larvă trăiește în brânzeturi"; coloradă "insectă dăunătoare culturilor de cartofi"; conopișniță "insectă dăunătoare plantelor"; furișor "specie de viespi"; găun "gărgăun"; gâdiganie "insectă, gânganie"; goangă "insectă, gânganie"; păpăruză "buburuză"; rudașcă "insectă de culoare neagră"; sclepț "insectă care înțeapă vitele"; stelniță "ploșniță"; urechelniță "insectă cu corpul alungit având două prelungiri sub formă de clește".

8. Lumea vegetală. FloraModificare

Arbori și arbuști: acaț "salcâm"; aghistan "castan"; aghistină "fructul castanului"; agriș "arbust cu fructe comestibile"; albuță "varietate de prune"; argințică "arbust cu flori albe"; ariniș "pădurice de arini"; batul "soi de măr nobil"; borhă "arbore"; brad "arbore rășinos"; braniște "pădure în care este interzisă tăierea copacilor"; buhaș "brad; jneapăn"; căcădară "fruct de măceși"; călin "arbust cu fructe roșii în formă de ciorchine"; cărpiniș "pădurice de carpeni"; ceret "pădure de ceri"; cidru "tuia"; corcoduș "specie de prun"; drobșor "arbust"; durzău "jneapăn, brad pitic"; gutâi "pom fructifer cu fruncte galbene"; jneapăn "arbust rășinos"; jugastru "arbore cu lemn alb"; larice "brad roșu"; lisnit "soi de măr pădureț"; loză "răchită, salcie"; mâță "specie de salcie mică"; mălin "liliac"; măr "arbore fructifer"; otălău "specie de viță-de-vie"; poame de runc "zmeură"; porumbar "arbust cu ramuri spinoase"; ragalie "rădăcină de salcie"; răchițică "arbust cu tulpina târâtoare"; rug "mur"; salcă "salcie"; sânger "arbust cu ramuri roșii"; scumpie "arbore cu flori mirositoare"; smirdar "arbust ramificat, inflorescență în formă de umbrelă"; tidru "tuia"; tisă "arbore din familia coniferelor"; turliptin "afin sălbatic"; țitron "măr gutâi”; vergicel "soi de măr"; zâmbru "arbore conifer".

Legume: ai "usturoi"; arpagic "bulb de ceapă"; borșeu "mazăre"; broazbă "căpățână de varză"; burac "sfeclă roșie"; cărălabă "gulie"; cucurbătă "dovleac"; cucuruz "știulete de porumb"; curechi "varză"; hajmă "coadă de ceapă verde"; lobodă "plantă de cultura"; ludău (harbuz) "bostan, dovleac"; nap "sfeclă roșie"; păsulă "fasole"; pepene "castravete"; picioică (cloșcă, corompei, baraboi) "cartof"; poprică "ardei"; porodică "tomată, pătlăgea"; rădită "ridiche"; rodie "boală a legumelor"; șălatră "salată".

Cereale: alac "specie de grâu"; bâlie "tulpina porumbului"; coloz "specie de grâu cu spicul roșu"; grâu "plantă alimentară de bază"; hrișcă "plantă alimentară"; mălai "porumb"; mărgăluță "mei păsăresc"; mei "plantă din fam. gramineelor"; obsâgă "secărea"; părinc "mei"; pițiană "frunze de porumb"; răsărită "floarea-soarelui"; ves "ovăz".

Flori, ierburi: acriță "coacăză"; aglică "ciuboțica-cucului"; aiuț "narcisă"; alior "lăptucă câinească"; armurar "limba-cerbului"; balace "clopoțel de pădure"; bărbănoc "saschiu"; bociulie "boboc, mugur"; brâncă "buruiană de bubă"; brândușă "plantă erbacee cu flori violete"; brândușar "loc unde cresc multe brânduși"; breabân "anemonă"; briboi "iarba-vântului"; brustan "ciulin, scai"; bulbuc "plantă cu flori galbene"; bumbăcăriță "lânărică"; busuioc "plantă de grădină, cu miros plăcut"; calapăr "plantă de grădină; calomfir"; calce "plantă toxică, cu frunze lucitoare"; cărăjea "plantă decorativă"; cărbunar "iarbă ce crește pe munte"; cânepă "plantă textilă"; chimion "chimen, secărică"; ciubotă "lalea pestriță"; clocotici "plantă cu flori galbene"; cocorâță "narcisă"; costreie "sorg"; cupă "căldărușă, cinci clopoței"; dudău "cucută"; dumbravnic "cânepa-codrului"; floarea Paștelui "plantă cu o singură floare, de culoare albă sau roză"; floare domnească "mușcată"; floare de colț "floare de stâncă"; ghințură "plantă cu tulpina până la un metru înălțime"; ghizdei "plantă furajeră asemănătoare cu trifoiul"; granat "mușețel de grădină"; holbură "troscoțel"; hrișcă "plantă alimentară"; iliac "anin de munte"; izeroi "iederă"; izmă "mentă"; lăpuș "specie de salvie"; lemnuș "lemnul Domnului"; leordacă "stupiniță"; leurdă "usturoi de pădure"; lilion "specie de crin"; limbariță "pătlagină de apă"; lingurea "plantă din familia cruciferelor"; lipitoare "iarba faptului"; lucernă "trifoi cultivat ca plantă furajeră"; luhăr "trifoi cultivat ca plantă furajeră"; lupariță "mărul lupului"; lușcă "floare asemănătoare cu ghiocelul"; maivă "mușcată"; martoniță "buruiana stupilor"; măcriș "plantă cu frunze acrișoare"; măieran "plantă cu flori albe sau roșii și cu miros plăcut"; măslad "fructul toxic al unei plante orientale"; mătrăgună "plantă otrăvitoare, cu flori brun-violete"; miorea "breabăn"; mioriță "viorea"; mirioară "albăstrea"; mocioară "pipirig"; nadă "trestie"; năvalnic "specie de ferigă"; nintă "izmă"; odolean "valeriană"; odos "costreie"; omac "plantă otrăvitoare cu flori albastre-violacee"; orbalț "boz, cristofor"; otrățel "plantă insectivoră"; păiuș "plantă din familia gramineelor"; păstăiată "plantă cu fructul în formă de păstaie"; pintenaș "nemțișor de câmp"; pipirig "spetează"; pir "plantă din familia graminaceelor"; plumână "trifoiște"; pocitoc "părul-Maicii-Domnului"; pojărniță "sunătoare"; pomniță "căpșună"; potbal "brustur"; potivnic "buruiana-frigurilor"; potroacă "fierea-pământului"; pup "boboc de floare; mugur"; răcuină "scânteuță"; rătițea "floare cu frunze asemănătoare răchitei"; rogoz "iarbă ce crește pe baltă"; romaniță "mușețel"; romon "mușețel prost"; rostopască "plantă cu flori galbene"; roua-cerului "plantă insectivoră"; rujnică "filimică"; sansiu "garoafă"; sămătișă "ghizdei"; sângiorgel "albăstrea"; sânzâiană "drăgaică"; scânteiuță "brumărea"; scoruș "lemn câinesc"; scradă "plantă care crește la munte"; siminic "plantă cu flori mici, galbene"; solovârv "plantă aromatică"; sosină "osul-iepurelui"; spânz "plantă toxică, cu flori roșii"; spetează "pipirig"; strâmsurea "iarba-faptului"; șofran "plantă cu flori albastre"; ștede "ștevie"; șuvar "plantă din familia gramineelor"; tarhon "chimen"; tămâiță" vineriță"; tătarcă "mei tătăresc"; tătăișă "plantă din familia compozeelor"; tătânoaie "iarba lui Tatin"; târsă "iarbă care se utilizează la așternuturi"; tizăroi "plantă cățărătoare"; troscot "iarbă roșie"; tulipan "lalea"; turcățăl "holbură"; turiță "buruiană de friguri"; țitruș "rujmalin"; urechelniță "plantă erbacee cu frunze ovale"; văzdoagă "plantă cu tulpina dreaptă"; vâsc "plantă parazită"; violă "viorea, toporaș"; vițelar "plantă din familia gramineelor"; volbură "rochia rândunicii". Ciuperci: burete "specie de ciuperci"; cucuruz "burete pucios"; gheb "specie de ciuperci comestibile"; hopoltincă "oiță"; hribă "specie de ciuperci comestibile"; iască "ciupercă parazită"; pitoi "specie de ciuperci comestibile"; râșcov "bureți iuți"; văcălie "burete ce crește pe trunchiuri de copaci"; zbârciog "specie de ciuperci cu pălăria zbârcită".

9. MitologieModificare

apă vie "lichid miraculos pe care eroii din basme îl beau pentru a-și recăpăta energia și forța, necesare în luptele epuizante contra dușmanilor"; baia piticilor "galerie de mină situată pe Valea Chiuzbăii"; balaur "dragon, zmeu, șarpe"; Barbă-Cot "personaj mitic din basmele sau descântecele românești, înfățișat ca un bătrân pitic, cu barba lungă"; Borza "ființă imaginară, cu înfățișare monstruoasă, care fură somnul copiilor, făcându-i să fie agitați aparent fără pricină"; bour "animal legendar vânat de voievodul maramureșean Dragoș"; Bulbuc "personaj din folclorul maramureșean"; buric "deschizătură, orificiu, care face legătura cu Lumea Cealaltă"; car "ființă malefică"; căliman "nume dat de localnici unui popor de uriași ce s-ar fi refugiat în peșterile munților"; cerb "animal care, în folclorul maramureșean apare în ipostaza de întemeietor"; Cetină-mpărat "personaj din basmele locale"; Ciufu' Nopții "Omul Nopții"; Ciuntătoarea "numele celei de-a treia ursitoare, numită și Curmătoarea, a cărei rol este să taie firul vieții, depănat și tors de primele două"; Crăciun "personaj mitic înfățișat ca un moș bun"; curcubeu "în tradițiile maramureșene, curcubeul e un fenomen atmosferic personificat, capabil să soarbă apele râurilor și să genereze apoi ploaia; mai este văzut ca un "calendar de apă", care prefigurează viitoarele recolte agricole"; Fata Pădurii (Fata Nopții, Fata Dracului, Pădureana, Ileana Pădurii, Vâlfa Pădurii, Crăiasa Pădurii, Zâna Pădurii, Știma Pădurii, Avizuhără, Albița, Aripa Satanei) "un geniu rău al pădurilor"; Făt Frumos "erou din basmele românești"; foc viu "focul care se aprinde prin frecarea a două lemne; este focul care se face primăvara, la stână și nu se stinge până toamna"; Frumoase (Iele, Mândre, Milostive, Zâne, Șoimane, Vântoase etc.) "personaje fantastice din mitologia românească, identificate ca semidivinități ale vântului"; gărvan "strigoi; muroi"; gogă "sperietoare de noapte pentru copii"; harcă "pește uriaș; balenă"; Hâda Băii "personaj din folclorul mineresc maramureșean, închipuit ca o femeie urâtă, dizgrațioasă, cu puteri magice, capabilă să se transforme într-o tânără ademenitoare, ce îi fermeca pe mineri cu glasul"; ilioi "zână malefică"; iroasă "zână rea, duh rău"; Lar "erou mitologic prezent doar în colindele și descântecele din Maramureș și Trans. de Nord; un păstor-domn, un bătrân înțelept, cu părul și barba căruntă, care se retrage în munți împreună cu turma lui"; lăureasă "împărăteasă; probabil soția unui împărat legendar Lar / Ler sau Laur"; Lunei "sfânt ce patronează ziua de luni"; mană "substanță activă, potență fecundă sau calitate a unei substanțe nutritive: mana câmpului, mana grâului, mana laptelui etc."; Marțole "divinitate nefastă, de importanță secundară, imaginată ca o babă slută, care pedepsește femeile ce lucrează în ziua de marți"; milostive "spirite ale vântului care pedepsesc femeile ce lucrează în joia milostivelor"; moroi "strigoi, vârcolac"; Muma Pădurii (Zanca, Potca) "ființă mitologică, de care se tem toate mamele cu copii mici; divinitate rea, nefastă"; Noian "personaj fantastic în mitologia locală; un fel de vârcolac"; Omul Apei "este imaginat în chip de om și locuiește în apele adânci, fiind și stăpânul peștilor, cu care îi atrage pe cei pe care îi întâlnește, pentru a-i îneca și mânca"; Omul Fiarelor (Împăratul Lupilor) "era înalt, cât un brad de o sută de ani și avea numai jumătate trup; cealaltă jumătate ardea ca focul"; Omul Nopții (Omul de Miază-Noapte, Omul Pădurii, Omul cel Sălbatic, Feciorul Pădurii, Omul Vântului) "personaj mitologic înfățișat ca un antropoid cu un singur ochi sau cu un singur picior, care merge sărind ca iepurele"; orândă "soartă, ursită, destin"; pajură "pasăre fantastică din basmele maramureșene"; pasărea măiastră "animal mitologic autohton"; păstorul băilor "duh păzitor al minelor și protector al băieșilor, pe care îi protejează împotriva accidentelor sau a surpărilor"; pocitoare "ființă supranaturală din categoria ielelor, care pocesc fețele oamenilor"; preursită "ritual ce constă în oficierea descântecelor ce premerg ursita"; Sângeorz "personaj din galeria divinităților populare ale mitologiei române"; Sânzâiana "personaj mitologic local, întruchipat ca o zână benefică, confundată uneori cu Ileana Cosânzeana"; slăbănoagă "personaj întruchipat sub formă de luminițe"; Soare "astru al zilei, care a generat, la fel ca la toate popoarele antice un cult special"; strâgă "duh rău"; strâgoi "duh rău; apariție fantomatică"; șarpele casei "păzitorul de rele al gospodăriei"; șolomonar "vrăjitor, vraci investit cu puteri supranaturale, capabil să aducă ploaie, furtună, grindină"; știmă "duh ce păzește comorile; zână de apă"; totoină "pasăre gigantică din mitologia locală"; țâgură "vârcolac"; uriaș "personaj mitologic prezent frecvent în legendele locale, îndeosebi în context antropogonic"; vântoasă "personaj fantastic; iroase, iele"; vârcolac "ființă fabuloasă, malefică, căreia i se atribuie ocultația Lunii și a Soarelui"; zână "personaj fantastic din basmele populare românești"; zmeu "personaj fantastic din basmele românești, imaginat ca un uriaș cu puteri supranatural".

10. MagieModificare

adusătură "faptul de a aduce, de a atrage ceva sau pe cineva, într-un anumit mediu sau spațiu, prin mijloace magice"; ai "usturoi; talisman împotriva strigoilor și a spiritelor malefice"; aruncătură "faptul de a arunca o vrajă asupra cuiva"; bâhă "presimțire"; boboană "vrajă"; Bobotează "sărbătoare creștină; în Maramureș, cu acest prilej, au loc ritualuri magice de ursit"; boscoană "farmec, făcătură, vrajă"; bosorcău "vrăjitor"; brăbui "a vrăji"; brăzbăuță "câlți din cânepă cărora li se dă foc, în practicile de magie pentru ursit"; bruscate "resturi animale folosite în vrăji și farmece"; cânepă "câlții de cânepă se foloseau în practici magice de ursit"; deochi "boală ce se capătă prin vrăjire cu ochii"; descântec "formulă magică versificată cu care se descântă; vrajă"; descumpărare "operație prin care mama reintră în posesia copilului, după botez"; fapt "vrajă"; făcătură "vrajă"; fermecătoare "vrăjitoare"; iarba-fiarelor "plantă miraculoasă, capabilă să deschidă orice lacăt, să ajute la descoperirea comorilor, sau să traducă limba păsărilor și a tuturor dobitoacelor"; înformăca "a vrăji"; însăjeta "a vrăji"; măr "fruct utilizat în magia erotică"; măietură "vrajă"; mărgeaua zermilor "obiect fermecat, produs de șerpi în momentul împerecherii, din salivă îmbibată cu otravă, utilizată de oameni ca antidot la mușcătura de șarpe"; mătrăgună "plantă erbacee otrăvitoare; are puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste și fecunditate în căsnicie"; mânătură "făcătură, vrajă"; năzdrog "obiect magic cu rol de vehicul aerian"; noi "stropi de apă de pe roata morii"; odolean "plantă erbacee, perenă, căreia i s-a atribuit puteri protectoare contra supranaturalului"; pus "vrajă"; Sântandrei "sărbătoare cu triplă semnificație magică: ziua lupilor, noaptea strigoilor, invocarea ursitului"; Sânzâiene "în noaptea de 24 iunie au loc numeroase rituri magice pe care le practică fetele “pentru a fi frumoase și văzute de feciori”; torsul feciorilor "ritual practicat în șezători, prin care o fată toarce din susul caierului, de la toate fetele, cu roata de la fus întoarsă"; țâpătură "azvârlitură; orice obiect vrăjit și aruncat în drum, socotit ca aducător de rele"; ursitor "vrăjitor, pocitor"; vâlfaș "oaie care face semn, care prevestește"; vâlfâ "duh, zână, stimă"; vâsc "plantă utilizata ca remediu de rupere a vrăjilor".

11. ReligieModificare

aghiazmă "apă sfințită"; agneț "parte a prescurnicerului cu monogramele lui Iisus Hristos"; ajun "post"; amvon "podium într-o biserică de unde se ține predica"; beserică "biserică"; blagoslovi "a binecuvânta"; canon "pedeapsă pentru ispășirea păcatelor"; căplan "preot al unei capele catolice"; cârstnic "cantor"; clejă "fânațe și terenuri aflate în proprietatea bisericii"; crâșnic "paraclisier, diacon"; criptă "cavou; capelă"; cruce "crucifix"; cumineca "a (se) împărtăși"; cuminecătură "împărtășanie"; curator "persoană care administrează fondurile bisericii"; făt "crâsnic"; grijanie "cuminecătură, împărtășanie"; iconostas "catapeteasmă"; itros "utrenie"; împă¬rtășanie "cuminecătură"; îngropăciune "ceremonie de înmormântare"; jertavnic "altar"; litie "rugăciunea ce se face la miezul nopții"; liturghier "carte bisericească cuprinzând rânduiala slujbelor de vecernie, utrenie și liturghie"; lutran "luteran"; maslu "slujbă religioasă pentru persoanele bolnave"; mirui "a unge (pe frunte) cu mir"; molitvă "rugăciune înainte de spovedanie"; odăjdii "veșminte bisericești folosite de preoți în timpul slujbelor religioase"; orântar "enoriaș de confesiune greco-catolică"; parastas "recviem"; pătrupop "protopop"; popuștină "plată primită de cantor, diac și preot"; prescurnicel "pecetar"; prohod "slujbă religioasă, creștină, de înmormântare"; prohodi "a oficia prohodul"; răstignire "troiță"; rozar "mătănii"; rugă "rugăciune"; sărindar "rugăciune de pomenire"; sfeștanie "slujbă religioasă oficiată de preot la solicitarea credincioșilor"; sobor "sinod, adunarea clericilor"; spovadă "spovedanie"; toacă "placă de lemn pe care se bate cu două ciocănele"; utrenie "slujbă"; vanghelie "carte sfântă a religiei creștine"; vecernie "slujbă religioasă care se face după amiaza târziu"; zver "nume generic dat sfinților din mitologia creștină".

12. AstronomieModificare

Balaurul, constelație din emisfera boreală; Boarul, numele popular al unei constelației Văcarul (Boötes); Capra (cu trei iezi), constelația Capella; Carul Mare, Carul Mic, constelațiile Ursa Major, Ursa Minor; Coasa, constelația Cepheus; Corbul, numele unei constelații; Crucea Mare, numele popular al constelației Lebăda (Cygnus); Crucea Mică, numele popular al constelației Delfinul; Cumpăna, constelația Balanța; Drumu' lui Troían (Cărarea lui Stroian), pentru Calea Lactee; Scaunul lui Dumnezeu, numele popular al constelației Casiopeia; Fuștei, numele unei constelații neprecizate; Grebla, constelație în tradiția românească, parte din constelația Orion; Hora sau Casa cu ogradă, constelație (Corona Borealis); Omul, numele popular al constelației Hercule; Secera, constelație în tradiția românească, parte din constelația Orion; un grup de șapte stele dispuse în semicerc; Sfredel, parte din constelația Orion; Tânjaua, grupul de trei stele din constelația Carul Mare; Toaca, numele popular al constelației Pegas; Smeul, numele popular al constelației Dragonul.

13. Timpul. (Calendarul Maramureșului)Modificare

Gerar (gherar, ghenarie, gerariu, cărindar) "ianuarie": Sânvăsâi - 1 ianuarie; Boboteaza - 6 ianuarie; Sântion - 7 ianuarie; Câșlegi - timpul ce urmează după posturi, dar mai ales de la Crăciun până la postul mare al Paștilor;

Făurar "februarie": Ziua cu lumina - 2 februarie; Cap de primăvară - 24 februarie;

Martișor (germănar, germinar) "martie": Mărțișorul - 1 martie; Zilele babelor - 1-9 martie; Mucenicii (40 de sfinți) - 9 martie; Lăsatu' secului (de Paști) - prima decadă a lui martie; Lunea urâtă - prima zi din prima săptămână a postului mare (de Paști); Ziua zermilor (Alexie cel cald) - 17 martie; Blagoveștenia (Buna Vestire) - 25 martie;

Prier "aprilie": Miezu' păresii - începutul lui aprilie; sărbătoare (cade întotdeauna miercurea) ce marchează mijlocul postului mare (de Paști); Paști - aprilie; Joia verde - prima zi de joi după duminica de Paști; Izvorul Tămăduirii (Paștele animalelor) - prima vineri după Paști; aprilie; Sângeorzul (Sfântul Gheorghe) - 23 aprilie;

Florar (frunzar, luna ierburilor) "mai": Armindenul - 1 mai; Ispas (Înălțarea Domnului, Paștele cailor, Ziua Eroilor) - mai; Joile dintre tunuri - mai-iunie; zilele de joi dintre Paști și Rusalii;

Cireșar "iunie": Sânzâiene - 24 iunie;

Cuptor "iulie": Sântilie - 20 iulie; Foca - 23 iulie; Pintilie - 27 iulie;

Gustar "august": Schimbarea la față (Probaje, Probejanie) - 6 august;

Răpciune "septembrie": Sfântă Mărie Mică (Nașterea Maicii Domnului) - 8 septembrie; Ziua Crucii - 14 septembrie;

Brumărel "octombrie": Sânmedru (Sumedru); Ziua răilor - 26 octombrie;

Brumar "noiembrie": Ziua cu luminile (Stretenia) - 1 noiembrie; Ziua sâmbrașilor - 8 noiembrie de sf. arhangheli Mihail și Gavril; Filipii (de toamnă) - 14 noiembrie, Sf. Filip; Lăsatu' secului (de Crăciun) - 14 noiembrie; Sântandrei (Indrei, Îndrelușa) - 30 noiembrie;

Andrea (indrea, îndrelușă, undrea) "decembrie": Sânnicoară - 6 decembrie; Ignatul (porcilor) - 20 decembrie; Crăciun - 25 decembrie; Anul Nou - 31 decembrie / 1 ianuarie.