Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș /Județul Maramureș. Cadrul general
Zonare: Județul Maramureș face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (alături de județele Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud), cu mențiunea că această regiune nu este o unitate administrativ-teritorială și nu are personalitate juridică. Din punctul de vedere al regiunilor istorice, actualul județ Maramureș include regiunea Maramureș și câteva zone din Transilvania de Nord (Lăpuș, Chioar și jumătate din Codru).
Localizare: Județul este situat în partea de nord-vest a țării. Se învecinează la nord cu Ucraina (râul Tisa și culmile Munților Maramureșului (Pop Ivan, Corbu, Stogu, Șuligu, Coman), la est cu jud. Suceava (Pasul Prislop), la sud cu jud. Bistrița-Năsăud (Masivul Rodna, Munții Țibleș), jud. Sălaj (la sud de localitățile Drăghia, Baba, Vima Mare, Boiul Mare, Mesteacăn, Vărai, Fricea, Țicău, Oarța de Jos și Bicaz), la vest cu jud. Satu Mare (Culmea Codrului; aliniamentul localităților Bicaz, Asuaj, Fărcașa, Ardusat, apoi valea Someșului, localitatea Seini, pasul Huta).
Zone componente: regiunea Maramureș, zona Chioar, zona Lăpuș, zona Codru.
Structura administrativă: 2 municipii (Baia Mare, Sighetul Marmației), 5 orașe (Baia-Sprie, Borșa, Cavnic, Tg. Lăpuș și Vișeul de Sus), 62 de comune, 227 de sate (în anul 1970); ■ 2 municipii (Baia Mare, Sighetul Marmației), 11 orașe (Baia-Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Săliște de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții-Măgherăuș, Târgu-Lăpuș, Ulmeni, Vișeul de Sus), 63 de comune, 171 de sate (în anul 2011).
Populația: 461.000 locuitori (în 1970); 511.946 locuitori (în 2002); 478. 659 locuitori (în 2011). Gospodării: 163.291 gospodării (2011).
Etnii: 418.405 români, 46.300 maghiari, 34.027 ucraineni, 8.913 romi, 2.012 germani (în anul 2002); ■ 374.488 (78,24%) români, 32.613 (6,81%) maghiari, 30.286 (6,43%) ucraineni, 12.211 (2.55%) romi, 1.054 (0,22%) germani (în anul 2011).
Dialect: În partea de nord a județului se vorbește sub¬dialectul maramureșean (unul dintre cele cinci subdialecte ale dialectului dacoromân), iar în partea de sud se vorbește subdialectul crișean.
Numele comun al locuitorilor: maramureșean, -ă, maramureșeni, -e, / maramureșeancă, maramureșence (cu mențiunea că termenul alternativ moroșan se folosește exclusiv pentru locuitorii din regiunea Maramureș, nu și pentru cei din Transilvania de nord).
Nume de familie frecvente: Pop (27.660 de persoane cu acest nume de familie în județul Mara-mureș, în anul 2007), Timiș (6.562), Mureșan (4.961), Roman (4.800), Ardelean (4.723), Mihali (4.709), Moldovan (3.790), Rus (3.730), Danci (3.711), Coman (3.563), Tomoiagă (3.357), Filip (3.195), Covaci (3.079), Varga (3.009), Dunca (2.757), Buda (2.275), Stan (2.199), Vlad (2.029), Bota (2.019), Bud (1.941), Hotea (1.915), Grad (1.907), Chindriș (1.785), Iuga (1.773), Chiș (1.769), Pașca (1.731), Andreica (1.660), Godja (1.659), Codrea (1.574), Sabou (1.536), Rad (1.440), Hojda (1.413), Dragoș (1.365), Ulici (1.357), Chira (1.332), Crișan (1.319), Ungur (1.292), Oros (1.279), Nechita (1.275), Man (1.271), Mariș (1.266), Muntean (1.256), Vancea (1.172), Grigor (1.161), Petrovan (1.134), De¬ac (1.088), Ilieș (1.071), Rednic (1.028), Popovici (1.009), Simon (1.002) (DFN, 2007).
Resurse naturale: Zăcăminte de minereuri auro-argintifere, cuprifere, complexe; zăcăminte de mangan, petrol, lignit, roci utile (mică, sare gemă, bentonită, caolină, dalomită etc.), izvoare de apă minerală, rețea hidrografică (inclusiv hidroenergetică), teren agricol de luncă, terenuri forestiere.
Relief: Munții Gutâi-Igniș, Munții Lăpușului, Munții Țibleșului, Munții Rodnei, Munții Maramureșului. ■ Depresiunea Maramureșului, depresiunea Poienile de sub Munte, depresiunea Baia Mare, depresiunea Copalnic, depresiunea Lăpuș.
Rețeaua hidrografică: Bazinul Tisa: râul Tisa, Vișeu, Ruscova, Vaser, Cisla, Iza, Mara, Cosău, Săpânța. ■ Bazinul Someș: râul Someș, Lăpuș, Sălaj, Suciu, Cavnic, Săsar, Băița, Firiza. ■ Lacuri: Strâmtori-Firiza, Teplița, Lighet, Bodi-Mogoșa, Bodi-Ferneziu, Lacul Albastru, lacurile glaciare din Munții Rodnei și din Munții Maramureșului, complexul lacustru Ocna-Șugatag.
Atestare documentară: Județul Maramureș, în forma și alcătuirea actuală, datează din anul 1968 (ca urmare a aplicării Legii nr. 2 / 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului RSR). Doar în sens larg se poate spune că este continuatorul județului Maramureș interbelic, adică a Maramureșului voieodal.