D-lui I. Al. Brătescu-Voinești

Eu tot nu cred în ziua de-ngropare,
Dragi cântăreți, eu adevăr zic vouă
Eu tot n-aștept potopul de pierzare,
Când clopotul bisericuții noastre,
Din turnul tainic despicat în două
S-ar prăbuși în lacrimi și dezastre...

Dac-ar veni clipita-nfricoșată,
Atunci strivit fiorul din vechime,
Ar părăsi cetatea dărâmată,
Iar noi învinși cu aripile frânte,
Am împleti neputincioase rime,
Căci strunele n-ar mai putea să cânte...

Atunci în ziua neagră și grozavă,
Noi într-un foc care-ar uimi Pământul,
Ne-am azvârli cântările de slavă,
Și cărțile de visuri triumfale...
Cenușa lor s-o risipească vântul
În largul țării noastre neutrale...