Din manuscrisul 2307
[NB: Pe-o pagină 28r sunt scrise întrebările, pe-a doua, paralel cu ele, răspunsurile.]
19 ponturi de întrebări din partea Bucovinei, cum se arată mai gios pe număr.
Întrebări din partea Bucovinei. — Răspunsurile din partea Divanului Moldaviei.
No. 1 (Î) Târgurile cele trei, ce sunt în Bucovina și piste tot pe moșiile stăpânitoriului țării, după cum mai întâi au fost hotărâte, de se vor găsi în vreun izvod și sunt hotarnici asupra lor ?
No. 1 (R) în vremile vechi ale1 stăpânirii Moldaviei au fost condici, întru care se afla înscris nu numai pricinile orașelor, ci și hotarăle lor cum și alte pricini a țării, cari din vremelnice întâmplări și prăzi și din robii ce sunt știute de toate megieșile țării Moldaviei, toate acele condici s-au prăpădit și nu se află, fără numai din testamenturile și hrisoavele ce au dat luminații Domni din2 locul domnesc danii, ce s-a putea înțelege, după cum vor fi scriind-o, cum și din hotărârile cari mai pe urmă din poruncă domnească s-au făcut, după vreme, după știința stăpânirii.
2. (Î) Moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și moșiile ce le au dăruit Domnu de-au fost obicei să se arăte prin scrisori și semnele hotarălor și de se poate găsi în arhiva Ieșului hotarnici și scrisori de acest feliu ?
2. (R) Tot locul țării Moldaviei dintru început loc domnesc au fost și, la locurile unde s-au socotit ca să fie târguri, le au numit și le-au făcut târguri cu loc împregiur îndestul spre îndestuarea orășenilor și în condicile vechi ce s-au pomenit mai sus ori fi fost și semnele hotarălor, măcar că și din locurile târgurilor, încă și târguri întregi mai pe urmă, stăpânitorii Domni au dat danie cui au vrut cu ispisoace gospod de stăpânire, cum și toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii cu hrisoave domnești după slujba și cinstea fieștecăruia, pe cât au vroit Domnul și la unele din testamenturile Domnilor au fost arătate și semnele hotarălor, iar nu la toate; iar la condicele cele vechi, care s-au prăpădit, după cum mai sus s-au pomenit, or fi fost pre larg înscris atât pricinile cât și semnele hotarălor tuturor moșiilor, însă din întâmplările tulburărilor multe ispisoace vechi și mai nouă s-au prăpădit și pe urmă după încredințate dovezi și vrednici mărturii de stăpânire 29r au rămas temeinică stăpânire fieștecăruia, iar arhiva Moldaviei de hotarnici, de scrisori și de alte pricini nu se află din vremelnice întâmplări precum, mai sus s-au arătat.
3. (î) Veniturile podurilor și alte venituri ce au fost domnești, de le au stăpânit Domnii însuși sau cu scrisori le-au dat altora?
3. (R) Veniturile podurilor și alte venituri de moșii, ce au fost domnești, în câtă vreme au fost domnești s-au strâns și veniturile lor pe sama domnească de cei rânduiți de Domni pristavi, iar după ce dintr' acele moșii cu poduri și cu alte venituri li au dat luminații Domni dintru început și pân' acum danie cui au vrut, au luat acei cu daniile și veniturile podurilor și alte venituri și se stăpânesc și pân' acum de acei cari le au.
4. (î) Un stăpân de moșii ce nu are copii sau moștenitori, de are putere a face cu moșiile sale ce-i va fi voia, adică de au putut lua pe un străin să-l facă moștenitoriu pe moșiile lui fără voia Domnului țării și când vreunul fără moștenitor moare și pe altul n-au făcut moștenitoriu pe moșiile sale și nici diată n-au făcut, cui se cade să rămâie moșiile acele?
4. (R) Cel nu are copii sau alți moștenitori este volnic a face moștenitoriu pe moșiile sale și pe un străin, fără de a lua voie și de Domnul țării. Iar când va muri fără moștenitori, adică de nu va avea rude și nici pe altul străin n-a apuca a-l face moștenitoriu 3 pe moșiile lui, nici diată nu va face, atuncea moșiile și toată averea lui rămân a stăpânitoriului țării.
5. (Î) Când face vreunul diată, ce trebuință este să mai facă și de poate fieștecare stăpân de moșii să facă diată sau are osebire unul de altul?
5. (R) Fiiștecare om slobod și neoprit de pravilă poate să facă diată pe averea sa, care diată este datoriu să o încredințeze spre dovadă, cumcă este chiar a lui, ori cu însuși a lui iscălitură și cu vrednici de credință marturi ori și numai cu însuși a lui iscălitură fiind adeverită și fără prepus; însă cel mai puțin păzind a tria parte din averea sa pentru moștenitoriu după pravilă.
6. (Î) De face cineva vreo împărțală moștenitorilor săi, în viața sa, și au făcut vreunul (?) dintre dânșii strâmbătate, de rămâne acea împărțeală în puterea ei, adică: părintele ce stăpânește o moșie, care se cade să rămâie în moștenire atât părții bărbătești cât și femeiești, și el sau au depărtat pe fată sau au dat feciorului, sau pe fecior l-au depărtat și au dat fetei ?
6. (R) Poate fiiștecine în viața sa să facă împărțală lucrurilor lui moștenitorilor lui, după a lui însă voință și altă nu se caută nici se socotește, fără numai dacă pe vreunul dintre cești moștenitori l-au făcut 30r desăvârșit moștenitoriu ori i-au lăsat atâta parte care nu are nici o analoghie cu părțile celorlalți, ori de au dat numai din cele mișcătoare și nu și din cele nemișcătoare și nu va arăta pricina în scris, atuncea împărțala este fără tăria sa.
7. (Î) Un stăpân de moșia părințască de poate să vânză moșia sa de istov și copiii lui făcându-se de vârstă și cunoscând că acea vânzare s-au făcut cu păgubirea lor și măcar de nu și este arătat în zapisul de vânzare ce-au fost făcut părintele lor, ca să poată copiii lui răscumpăra — au putere copiii4 să răscumpere, au ba?
7. (R) Un stăpân poate să vânză moșia sa cea părintească de istov și de i vor fi copiii lui fără de vârstă și sub stăpânirea tatălui lor și în zapisul de vânzare nu va fi scris ca să poată răscumpăra copiii, după ce vor veni la vârstă, nu pot să răscumpere.
8. (Î) Un stăpân de moșie, căzând la datorie sau având altă trebuință și voiește să vânză moșia sa de istov, de este dator prin știrea giudecății să facă, știre neamului său și răzășilor ș-a cere de la neam sau răzăși de voiesc să dea prețul moșiei, și vânzând5 moșia de tot după vremi moștenitorii lui să dea acel preț ce au dat neamul lui sau răzășii6 sau străinii părintelui lor și să răscumpere moșia și pân'la câtă vreme pot să aibă volnică răscumpărare?
8. (R) Cel ce va cădea la datorie sau pentru altă trebuință va vrea să vânză moșia sa are datorie să întrebe mai întâi pe fiii săi, însă de vor fi de vârstă, și pe neamuri și pe răzăși și, când nu vor vrea aciia să o cumpere, atunci poate să o vânză și la străini. Iar când nu va înștiința pe fiii, de vor fi de vârstă sau neamurile sau răzășii, după ce vor afla de vânzare au voie pân-în patru luni după pravilă și pân-în șase luni să tragă (?) și să răscumpere. Iar de nu vor afla de7 vânzare nici or8; ști nemică și pân-la zece ani au voie să tragă giudecată și să răscumpere, însă încredințându-se giudecătoriul că n-au aflat mai înainte și sorocul acest de zece ani este la cei ce nu vor fi înstrăinați din pământul lor; iar când moșia se va vinde pentru datorii din porunca dreptății la mezat, atunci n-are datorie să întrebe nici pe fii nici pe neamuri, nici pe răzăși, nici pot să mai răscumpere, fiind vânzare cu publicație.
9. (Î) Când o moșie au pus oareșicine zălog cu soroc, cu această hotărâre că nu va plăti banii la sorocul arătat, să rămâie moșia de istov neputând să mai răscumpere; de rămâne acest fel de interesat contract în puterea sa sau zapisele ce se fac între cumpărătoriul și vânzătoriul și nu se fac înaintea giudecății, de rămân în puterea lor au ba ?
9. (R) Moșia 31r sau orice lucru nemișcător ce va pune zălog cu hotărât soroc, ca neplătind banii să rămâie de istov de mi va da stăpânul al doilea zapis cu desăvârșită vânzare sau acel ce ține zălogul de nu va avea cartea giudețului, întru care se arată că s-au dat acel zălog de istov, atunci zapisul cel de zălojitură nu are nici o tărie și oricând ori acel ce au pus zălogul, ori moștenitoriul și neamurile lui pot să dea banii și să ia zălogul, iar zapisele ce se fac între cumpărători și între vânzători, de nu vor fi făcute nici înaintea giudecății 9 de oareșcare pricini și vor fi încredințate cu iscălituri a oamenilor vrednici de credință — au tăria lor.
[NB: Aici lipsesc două foi din original — adică nemijlocit urmează întrebările 10, 11, 12, 13, fără răspuns în paralel, întrebările 14, 15, 16 și 17 lipsesc cu totul, asemenea răspunsurile 14, 15, 16, iar de la 17 e numai o parte; apoi lipsesc întrebările 18 și 19 dar răspunsurile sunt. Deci urmează întrebările 10, 11, 12, 13 și răspunsurile 17 o parte, 18 și 19.]
Întreb. 10. Când din întâmplare nu poate cineva să arate dovezi și scrisoare pe moșia ce o stăpânește, dar stăpânește moșia sa cu odihnă, până la câți ani poate să slujască stăpânirea lui spre dovadă că este dreaptă a lui?
[Întreb.] 11. Când unul au stăpânit moșia sa cu odihnă peste suma anilor hotărâți și după vremi vine altul cu bune scrisori asupra acei moșii, cine după obiceiul pământului rămâne stăpânitoriu; cel ce au stăpânit atâți ani sau cel ce poate cu scrisori dovedi că ar fi moșia a lui?
[Întreb.] 12. De este vreme prescripției, adică pân'la patruzeci ani sau mai mult au mai puțin, atât la boieri sau la mănăstiri sau mazili ruptași totdeuna (?) sau au vreo deosebire, fiindcă osebit este cunoscut că în vremile tulburărilor scrisorile boierilor au căzut în mânile mazililor și a mazililor în mânile boierilor și acum mulți ca aceștia, cari fără dreptate țin scrisorile, cu cari se folosesc atât cu vânaturile, cât și cu slobozirea ce s-ar cădea să aibă cel adevărat stăpân.
[Întreb.] 13. Și fiind cunoscut că în vremile turburărilor mulți mazili ruptași s-au făcut stăpâni pe moșii, cu unii ca aceștia după obiceiul pământului ce se cade să se facă?
[NB: Aici lipsesc două foi!
(Urmează răspunsurile, o parte din 17, iar 18 și 19 întregi.)]
…luminate cărți 32 ce s-au dat de opștie au rămas locul al lor și rămân și vânzările de la unul la altul iarăși temeinice și stăpânitoare și atât vânzătoriul cât și cumpărătoriul nu rămân îndatoriți cu vreo dare stăpânului țării pentru loc, iar la cheltuielele târgurilor, cari vor fi prin știrea rânduitului dregător, au să răspundă numai târgoveții birnici țării, iar boierii cu prerogativa lor sunt apărați de toate și în tot locul, și cel ce au fost mai înainte de țăran și pe urmă s-au făcut târgovăț nu are să plătească nimănui nimică pentru aceea fără numai birul lui după cislă fiindcă târgovețul țăran birnic nu are deosebire de ceilalți țărani afară de bresle.
R. 18. Armenii și jidovii n-au avut după dreptate voie a cumpăra moșii la țară, de veci nici au, iar casă și dugheni în târguri au putut și pot cumpăra, însă armenii numai pot cumpăra și vii.
R. 19. Dumbrăvile și rediurile sunt a stăpânului locului și nime fără de învoiala stăpânului moșiei nu este volnic a lua lemne sau nuiele sau a darma; iar codrii și pădurile sunt slobode și are voie fieștecine a tăia și a lua orice fel de lemne, neoprit de nime și fără de plată, însă numai locuitorii țării aceștia, iar cei de prin locurile megieșilor sunt opriți după firmanul împărătesc, însă de or fi sate pe supt codri și păduri alții străini nu sunt volnici a tăia lemne pentru trebuința lor împregiurul acelor sate, iar mai înuntru pot să taie și să ia.
Din luminata poruncă prea Înnalțat Domnului nostru Măria Sa Constandin Dimitriu Moruz Vveod s-au făcut răspunsurile la întrebările Bucovinei pentru toate pre larg, după cum se arată mai sus.
Î. 1. Se vorbește 33r că mai înainte din vremi hotarăle Câmpulungului rusesc au mers mai mult spre hotarăle Galiției spre cuturi ș' acei stăpâni de acolo pe 'ncet, pe 'ncet în puterea lor s-au lățit?
R. 1. Hotarul Câmpulungului rusesc mai înainte vreme după știință au fost hotar Cirimușul Negru, și din întâmplările tulburărilor, nefiind căzuta purtare de grijă despre Moldova, găsind prilej leșii, s-au întins și s-au lățit cu stăpânirea până la Cirimușul Alb, ș' acei stăpâni leși de acolo cu învechirea stăpânirii au rămas stăpâni în puterea lor. Iar în arhiva țării leșești trebuie să se afle înscris hotarăle vechi până unde au fost și de-acolo s-a putea îndrepta.
Î. 2. Poate că acest ocol al Câmpulungului rusesc mai înainte au fost loc domnesc și când l-au luat alții în stăpânirea lor?
R. 2. Ocolul Câmpulungului rusesc din început au fost loc domnesc precum și tot pământul Moldavviei și pe urmă Domnul ce au stăpânit după vremi au dat danie, după cum s-au arătat mai pre larg la al 2-lea pont la copia cu 19 ponturi.
Î. 3. Atât mazilii cei vechi cât și lăciutorii zic că hotarăle Moldavviei mai înainte se stăpânea până la Sarafinești de către Horodinca și pârâul Sarafinețului până în Nistru, iar acum cei din Galiția au luat o bucată mare de loc. De nu este vreo dovadă sau cu ce au luat moșii acea bucată de loc?
R. 3. Hotarăle Moldavviei mai înainte după știință au fost până la Sarafinești de cătră Horodinca și pârâul Sarafinețului până în Nistru și din întâmplările tulburărilor s-au lățit leșii cu stăpânirea după cum s-au arătat mai sus la pontul întâi.
Î. 4. De au fost slobod sau de este și acum obicei ca moșiile să se împărțască la răzăși în bucățele mici și de-au avut fiește care putere pe părticica sa a face crișme, velniți, mori, prin care se aduce mari stricăciune locuitorilor?
R. 4. Moșiile răzășești 34r s-au împărțit și se împart și acum în părticele mici pe câți răzăși sunt și se cuvine fieștecăruia partea sa și pe părticica sa este volnic a face fieștecare crâcimă, fiindcă nu aduc stricăciune, cum și mori pot să facă, de nu va îneca una pe alta; iar, când va îneca una pe alta, atunce nu pot să facă fieștecine moară pe părticica sa, ci numai câte mori vor încăpea pe toată moșia ca să nu aducă înecătură una alteia, intrând la acele mori părtași toți răzășii câți or fi, fieștecare după analoghia părticicăi sale, prinzând și la cheltuială asemenea.
Î. 5. Cum se orânduiesc mazilii și ruptașii la Moldova să dea birul lor; pe particelele de moșie ce au, sau pe averea lor, și ce privileghii au aceștia și ce sunt datori atât stăpânitoriului țării sau cât răspublicui să slujască?
R. 5. Dajdia mazililor i a ruptașilor nu se socotește după părțile de moșie ce au, ci se așază după putință, însă mai cu ușurare decum plătesc ceilalți birnici, fiindcă se află în slujbe împărătești și domnești fără plată, făcând slujba lor tot aici în țară. Privileghia ruptașilor este fiind aleși din țărani cu birul lor deosebit și la desetină au deosebire până la 30 bucăți să plătească boierești, iar ispravnicilor sunt supuși la toate și la greșelele lor au voie ispravnicii să-i și pedepsească. Iar privileghia mazililor este, fiind aleși și mai socotiți decât ruptașii și la desetină pe câte bucate vor avea drepte a lor să plătească boierești și ispravnicii n-au volnicie să rânduiască mazilii la vreo slujbă fără carte domnească de poruncă înscris ca să rânduiască și din mazili cum și la greșalele lor n-au volnicie ispravnicii a-i pedepsi, fără numai îi trimit la Divan cu faptele lor înscris și de la Divan li se hotărăște pedeapsa lor.
Î. 6. Ce sunt acei ce se numesc aici șleahtici ?
R. 6. În pământul Moldovei nimene nu s-au numit nici se numesc cu nume de șleahtici, iar unii ce sunt de neamuri vechi, cari strămoșii și moșii lor au stătut boieri după vremi, care se cheamă neamuri, și aceștia sunt deosebiți și mai cinstiți din mazili având încredințate dovezi de la Divan și de la Domni de alegerea neamului lor și privileghia acestora este să nu plătească dajdie și desetină, să plătească boierește, la unele din porunci și la slujbe, care sunt mai mari se rânduiesc cu deosebite cărți domnești scrise cătră însuși ei iar, nu cătră ispravnici.
Î. 7. Ce orânduială au argații, de poate fieștecare boieriu sau mazili să ție argați câți îi va fi voie și aceștia, de au vite, arături și fânațe, prin care fac și deosebită gospodărie, de sunt slobozi de bir și de alte orânduieli ?
R. 7. Atât boierii 35r și mazilii pot să ție argați cât li-a fi de trebuința cu tocmală și birul argaților, fiind însurați, plătesc după cislă la satul unde este legat cu birul, iar, fiind holtei și șezând în casa stăpânului, nu se supără cu birul; iar boierii au deosebit și liude scutelnici dați de la Domnie pentru slujba casălor după stepina boierii fieștecăruia, cari scutelnici nu se supără nici la o rânduială, ce ar fi pe țară.
Din luminată porunca prea înnălțat Domnului nostru Măria Sa Constantin Dimitriu Moruz Vveod s-au făcut răspunsurile la întrebările Bucovinei pentru toate pre larg, după cum se arată mai sus.
- 1. inițial a transformat în ale cu creionul roșu cu care s-au făcut toate intervențiile din acest text, inclusiv sublinierile 2. după danii șters 3. după pe șters 4. inițial au copiii lui putere 5. inițial văzând 6. după st[răinii] șters 7. supraintercalat 8. după or șters 9. inițial giudețului