Din trecut

 

În visul nopții câte-odată
Văd încă fața ta,
Dar tot mai rar mi se arată,
Încep a o uita.

Acuma nu mai știu cum sună
Nici glasul ce-am iubit;
Vezi, anii care se adună,
De tot mi te-au răpit!

Și din trecuta fericire
Se stinge ca un vis
Și cea din urmă amintire
Și ultimul surâs.

1890