Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Noul Testament/I Tesaloniceni
1 1 Pavel, Silvan[1] și Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Hristos: Har[2] și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos. 2 Mulțumim[3] totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toți, pe care vă pomenim necurmat în rugăciunile noastre; 3 căci ne aducem aminte fără încetare[4], înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea[5] credinței voastre, de[6] osteneala dragostei voastre și de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos! 4 Știm, frați preaiubiți de Dumnezeu, alegerea[7] voastră. 5 În adevăr, Evanghelia[8] noastră v-a fost propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfânt[9] și cu o mare îndrăzneală[10]. Căci știți[11] că, din dragoste pentru voi, am fost așa printre voi. 6 Și voi[12] înșivă ați călcat pe urmele mele și pe urmele Domnului, întrucât ați primit Cuvântul în multe necazuri cu[13] bucuria care vine de la Duhul Sfânt; 7 așa că ați ajuns o pildă pentru toți credincioșii din Macedonia și din Ahaia. 8 În adevăr, nu numai că de la voi Cuvântul Domnului a[14] răsunat prin[15] Macedonia și Ahaia, dar vestea despre credința voastră în Dumnezeu s-a răspândit pretutindeni, așa că n-avem nevoie să mai vorbim de ea. 9 Căci ei înșiși istorisesc ce[16] primire ne-ați făcut și[17] cum de la idoli v-ați întors la Dumnezeu, ca să slujiți Dumnezeului celui viu și adevărat 10 și să[18] așteptați din[19] ceruri pe Fiul Său, pe[20] care L-a înviat din morți: pe Isus, care ne izbăvește de[21] mânia viitoare.
2 1 Voi[22] înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică. 2 După ce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi[23], cum știți, am[24] venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vestim[25] Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor[26] lupte. 3 Căci[27] propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăție, nici pe viclenie. 4 Ci, fiindcă[28] Dumnezeu ne-a găsit vrednici să[29] ne încredințeze Evanghelia, căutăm să vorbim așa ca să plăcem[30] nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care[31] ne cercetează inima. 5 În adevăr, cum bine știți, niciodată n-am[32] întrebuințat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu[33]. 6 N-am[34] căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alții, deși, ca apostoli[35] ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. 7 Dimpotrivă[36], ne-am arătat blânzi[37] în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii. 8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm[38] nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar și viața[39] noastră, atât de scumpi ne ajunseserăți. 9 Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și munca noastră. Cum lucram zi[40] și noapte ca[41] să nu fim sarcină niciunuia din voi și vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi[42] sunteți martori și Dumnezeu, de asemenea, că[43] am avut o purtare sfântă, dreaptă și fără prihană față de voi, care credeți. 11 Știți iarăși că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam și vă adeveream 12 să[44] vă purtați într-un chip vrednic de Dumnezeu, care[45] vă cheamă la Împărăția și slava Sa. 13 De aceea mulțumim fără încetare[46] lui Dumnezeu că, atunci când ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-ați primit nu[47] ca pe cuvântul oamenilor, ci, așa cum și este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeți. 14 Căci, fraților, voi ați călcat pe urmele Bisericilor[48] lui Dumnezeu, care sunt în Hristos Isus, în Iudeea; pentru că și voi ați suferit din partea celor de un neam cu voi aceleași[49] rele pe care le-au suferit ele din partea[50] iudeilor. 15 Iudeii[51] aceștia au omorât pe Domnul Isus și pe proroci[52], pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu și[53] sunt vrăjmași tuturor oamenilor, 16 căci[54] ne opresc să vorbim neamurilor ca[55] să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a[56] ajuns mânia lui Dumnezeu! 17 Noi, fraților, după ce am fost despărțiți câtăva vreme de voi, cu fața[57], dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorința să vă vedem[58]. 18 Astfel, o dată și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puțin) să venim la voi, dar ne-a împiedicat Satana[59]. 19 Căci cine[60] este, în adevăr, nădejdea sau bucuria, sau cununa[61] noastră de slavă? Nu sunteți voi înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la[62] venirea Lui? 20 Da, voi sunteți slava și bucuria noastră.
3 1 De aceea, fiindcă nu mai puteam[63] răbda, am[64] socotit mai bine să fim lăsați singuri în Atena 2 și v-am trimis pe Timotei[65], fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îmbărbăteze în credința voastră, 3 pentru ca[66] nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri, căci știți singuri că la[67] aceasta suntem rânduiți. 4 Și[68] când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a și întâmplat, cum bine știți. 5 Astfel, în nerăbdarea[69] mea, am trimis să-mi aducă știri despre credința voastră de teamă ca[70] nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, și osteneala[71] noastră să fi fost degeaba. 6 Dar[72] chiar acum a venit Timotei de la voi la noi și ne-a adus vești bune despre credința și dragostea voastră, că totdeauna păstrați o plăcută aducere-aminte despre noi și că doriți să ne vedeți, cum dorim[73] și noi să vă vedem pe voi. 7 De aceea, fraților, în toate strâmtorările și necazurile noastre, am[74] fost mângâiați cu privire la voi prin credința voastră. 8 Acum, da, trăim, fiindcă voi stați[75] tari în Domnul. 9 Cum[76] putem noi oare să mulțumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria pe care o avem din pricina voastră înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi și noapte[77] Îl rugăm[78] nespus să[79] vă putem vedea fața și[80] să putem împlini ce mai lipsește credinței voastre. 11 Însuși Dumnezeu, Tatăl nostru, și Domnul nostru Isus Hristos să[81] ne netezească drumul la voi! 12 Domnul să[82] vă facă să creșteți tot mai mult în dragoste unii față de alții[83] și față de toți, cum facem și noi înșine pentru voi, 13 ca[84] să vi se întărească inimile și să fie fără prihană în sfințenie înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu[85] toți sfinții Săi.
4 1 Încolo, fraților, fiindcă ați[86] învățat de la noi cum să vă purtați și să fiți plăcuți[87] lui Dumnezeu, și așa și faceți, vă rugăm și vă îndemnăm în Numele Domnului Isus să sporiți tot mai mult în privința[88] aceasta. 2 Știți, în adevăr, ce învățături v-am dat prin Domnul Isus. 3 Voia[89] lui Dumnezeu este sfințirea[90] voastră: să vă feriți de curvie[91]; 4 fiecare din voi să știe[92] să-și stăpânească vasul în sfințenie și cinste, 5 nu[93] în aprinderea poftei, ca[94] neamurile, care[95] nu cunosc pe Dumnezeu. 6 Nimeni[96] să nu fie cu vicleșug și cu nedreptate în treburi față de fratele său, pentru că Domnul pedepsește[97] toate aceste lucruri, după cum v-am spus și v-am adeverit. 7 Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci[98] la sfințire. 8 De aceea[99], cine nesocotește aceste învățături nesocotește nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care[100] v-a dat și Duhul Său cel Sfânt. 9 Cât despre dragostea frățească, n-aveți[101] nevoie să vă scriem, căci voi singuri[102] ați fost învățați de Dumnezeu să[103] vă iubiți unii pe alții, 10 și[104] iubiți în adevăr pe toți frații care sunt în toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraților, să[105] sporiți tot mai mult în ea. 11 Să căutați să trăiți liniștiți, să[106] vă vedeți de treburi și să[107] lucrați cu mâinile voastre, cum v-am sfătuit. 12 Și astfel[108], să vă purtați cuviincios cu cei de afară și să n-aveți trebuință de nimeni. 13 Nu voim, fraților, să fiți în necunoștință despre cei ce au adormit, ca[109] să nu vă întristați ca ceilalți, care[110] n-au nădejde. 14 Căci dacă[111] credem că Isus a murit și a înviat, credem și că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe[112] cei ce au adormit în El. 15 Iată, în adevăr, ce vă spunem prin[113] Cuvântul Domnului: noi cei[114] vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiți. 16 Căci Însuși Domnul[115], cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița[116] lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer și întâi vor învia cei morți[117] în Hristos. 17 Apoi[118], noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei în[119] nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel vom[120] fi totdeauna cu Domnul. 18 Mângâiați-vă dar[121] unii pe alții cu aceste cuvinte.
5 1 Cât despre vremuri[122] și soroace, n-aveți[123] trebuință să vi se scrie, fraților. 2 Pentru că voi înșivă știți foarte bine că ziua[124] Domnului va veni ca un hoț noaptea. 3 Când vor zice: „Pace și liniște!”, atunci o prăpădenie[125] neașteptată va veni peste ei, ca[126] durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare. 4 Dar[127] voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț. 5 Voi toți sunteți fii[128] ai luminii și fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopții, nici ai întunericului. 6 De aceea[129] să nu dormim ca ceilalți, ci să[130] veghem și să fim treji. 7 Căci cei ce[131] dorm, dorm noaptea[132] și cei ce se îmbată se îmbată noaptea. 8 Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm[133] cu platoșa credinței și a dragostei și să avem drept coif nădejdea mântuirii. 9 Fiindcă Dumnezeu[134] nu ne-a rânduit la mânie, ci[135] ca să căpătăm mântuirea prin Domnul nostru Isus Hristos, 10 care[136] a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. 11 De aceea[137], mângâiați-vă și întăriți-vă unii pe alții, cum și faceți în adevăr. 12 Vă rugăm, fraților, să[138] priviți bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul și care vă sfătuiesc. 13 Să-i prețuiți foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiți în pace[139] între voi. 14 Vă rugăm, de asemenea, fraților, să mustrați[140] pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătați[141] pe cei deznădăjduiți; să sprijiniți[142] pe cei slabi, să fiți[143] răbdători cu toți. 15 Luați seama[144] ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutați totdeauna să[145] faceți ce este bine atât între voi, cât și față de toți. 16 Bucurați-vă[146] întotdeauna. 17 Rugați-vă[147] neîncetat. 18 Mulțumiți lui Dumnezeu pentru[148] toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. 19 Nu[149] stingeți Duhul. 20 Nu[150] disprețuiți prorociile. 21 Ci cercetați[151] toate lucrurile și păstrați[152] ce este bun. 22 Feriți-vă[153] de orice se pare rău. 23 Dumnezeul păcii[154] să[155] vă sfințească El Însuși pe deplin și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să[156] fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. 24 Cel ce v-a chemat este credincios[157] și va face lucrul acesta. 25 Fraților, rugați-vă[158] pentru noi. 26 Spuneți sănătate[159] tuturor fraților cu o sărutare sfântă. 27 În Domnul vă rog fierbinte ca[160] epistola aceasta să fie citită tuturor fraților. 28 Harul[161] Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin.
- ↑ 2 Cor 1.19; 2 Tes 1.1; 1 Pet 5.12
- ↑ Efes 1.2
- ↑ Rom 1.8; Efes 1.16; Filim 4
- ↑ 1 Tes 2.13
- ↑ Ioan 6.29; Gal 5.6; 1 Tes 3.6; 2 Tes 1.3 11; Iac 2.17
- ↑ Rom 16.6; Evr 6.10
- ↑ Col 3.12; 2 Tes 2.13
- ↑ Marc 16.20; 1 Cor 2.4; 4.20
- ↑ 2 Cor 6.6
- ↑ Col 2.2; Evr 2.3
- ↑ 1 Tes 2.1 5 10 11; 2 Tes 3.7
- ↑ 1 Cor 4.16; 11.1; Fil 3.17; 1 Tes 2.14; 2 Tes 3.9
- ↑ Fapte 5.41; Evr 10.34
- ↑ Rom 10.18
- ↑ Rom 1.8; 2 Tes 1.4
- ↑ 1 Tes 2.1
- ↑ 1 Cor 12.2; Gal 4.8
- ↑ Rom 2.7; Fil 3.20; Tit 2.13; 2 Pet 3.12; Apoc 1.7
- ↑ Fapte 1.11; 1 Tes 4.16; 2 Tes 1.7
- ↑ Fapte 2.24
- ↑ Mat 3.7; Rom 5.9; 1 Tes 5.9
- ↑ 1 Tes 1.5 9
- ↑ Fapte 16.22
- ↑ 1 Tes 1.5
- ↑ Fapte 17.2
- ↑ Fil 1.30; Col 2.1
- ↑ 2 Cor 7.2; 1 Tes 2.5; 2 Pet 1.16
- ↑ 1 Cor 7.25; 1 Tim 1.11 12
- ↑ 1 Cor 9.17; Gal 2.7; Tit 1.3
- ↑ Gal 1.10
- ↑ Prov 17.3; Rom 8.27
- ↑ Fapte 20.33; 2 Cor 2.17; 4.2; 7.2; 12.17
- ↑ Rom 1.9
- ↑ Ioan 5.41 44; 12.43; 1 Tim 5.17
- ↑ 1 Cor 9.4 6 12 18; 2 Cor 10.1 2 10 11; 13.10; 2 Tes 3.9; Filim 8,9; 2 Cor 11.9; 12.13 14; 2 Tes 3.8
- ↑ 1 Cor 9.1 2 5
- ↑ 1 Cor 2.3; 9.22; 2 Cor 13.4; 2 Tim 2.24
- ↑ Rom 1.11; 15.29
- ↑ 2 Cor 12.15
- ↑ Fapte 20.34; 1 Cor 4.12; 2 Cor 11.9; 2 Tes 3.8
- ↑ 2 Cor 12.13 14
- ↑ 1 Tes 1.5
- ↑ 2 Cor 7.2; 2 Tes 3.7
- ↑ Efes 4.1; Fil 1.27; Col 1.10; 1 Tes 4.1
- ↑ 1 Cor 1.9; 1 Tes 5.24; 2 Tes 2.14; 2 Tim 1.9
- ↑ 1 Tes 1.3
- ↑ Mat 10.40; Gal 4.14; 2 Pet 3.2
- ↑ Gal 1.22
- ↑ Fapte 17.5 13
- ↑ Evr 10.33 34
- ↑ Fapte 2.23; 3.15; 5.30; 7.52
- ↑ Mat 5.12; 23.34 37; Luca 13.33 34; Fapte 7.52
- ↑ Estera 3.8
- ↑ Luca 11.52; Fapte 13.50; 14.5 19; 17.5 13; 18.12; 19.9; 22.21 22
- ↑ Gen 15.16
- ↑ Mat 23.32; 24.6 14
- ↑ 1 Cor 5.3; Col 2.5
- ↑ 1 Tes 3.10
- ↑ Rom 1.13; 15.22
- ↑ 2 Cor 1.14; Fil 2.16; 4.1
- ↑ Prov 16.31
- ↑ 1 Cor 15.23; 1 Tes 3.13; Apoc 1.7; 22.12
- ↑ 1 Tes 3.5
- ↑ Fapte 17.5
- ↑ Rom 16.21; 1 Cor 16.10; 2 Cor 1.19
- ↑ Efes 3.13
- ↑ Fapte 9.16; 14.22; 20.23; 21.11; 1 Cor 4.9; 2 Tim 3.12; 1 Pet 2.21
- ↑ Fapte 20.24
- ↑ 1 Tes 3.1
- ↑ 1 Cor 7.5; 2 Cor 11.3
- ↑ Gal 2.2; Gal 4.11; Fil 2.16
- ↑ Fapte 18.1 5
- ↑ Fil 1.8
- ↑ 2 Cor 1.4; 7.6 7 13
- ↑ Fil 4.1
- ↑ 1 Tes 1.2
- ↑ Fapte 26.7; 2 Tim 1.3
- ↑ Rom 1.10 11; 15.32
- ↑ 1 Tes 2.17
- ↑ 2 Cor 13.9 11
- ↑ Marc 1.3
- ↑ 1 Tes 4.10
- ↑ 1 Tes 4.9; 5.15; 2 Pet 1.7
- ↑ 1 Cor 1.8; Fil 1.10; 1 Tes 5.23; 2 Tes 2.17; 1 Ioan 3.20 21
- ↑ Zah 14.5; Iuda 14
- ↑ Fil 1.27; Col 2.6
- ↑ 1 Tes 2.12
- ↑ Col 1.10
- ↑ Rom 12.2; Efes 5.17
- ↑ Efes 5.27
- ↑ 1 Cor 6.15 18; Efes 5.3; Col 3.5
- ↑ Rom 6.19; 1 Cor 6.15 18
- ↑ Rom 1.24 26; Col 3.5
- ↑ Efes 4.17 18
- ↑ 1 Cor 15.34; Gal 4.8; Efes 2.12; 4.18; 2 Tes 1.8
- ↑ Lev 19.11 13; 1 Cor 6.8
- ↑ 2 Tes 1.8
- ↑ Lev 11.44; 19.2; 1 Cor 1.2; Evr 12.14; 1 Pet 1.14 15
- ↑ Luca 10.16
- ↑ 1 Cor 2.10; 7.40; 1 Ioan 3.24
- ↑ 1 Tes 5.1
- ↑ Ier 31.34; Ioan 6.45; 14.26; Evr 8.11; 1 Ioan 2.20 27
- ↑ Mat 22.39; Ioan 13.34; 15.12; Efes 5.2; 1 Pet 4.8; 1 Ioan 3.11 23; 4.21
- ↑ 1 Tes 1.7
- ↑ 1 Tes 3.12
- ↑ 2 Tes 3.11; 1 Pet 4.15
- ↑ Fapte 20.35; Efes 4.28; 2 Tes 3.7 8 12
- ↑ Rom 13.13; 2 Cor 8.21; Col 4.5; 1 Pet 2.12
- ↑ Lev 19.28; Deut 14.1 2; 2 Sam 12.20
- ↑ Efes 2.12
- ↑ 1 Cor 15.13
- ↑ 1 Cor 15.18 23; 1 Tes 3.13
- ↑ 1 Împ 13.17 18; 20.35
- ↑ 1 Cor 15.51
- ↑ Mat 24.30 31; Fapte 1.11; 2 Tes 1.7
- ↑ 1 Cor 15.52
- ↑ 1 Cor 15.23 52
- ↑ 1 Cor 15.51
- ↑ Fapte 1.9; Apoc 11.12
- ↑ Ioan 12.26; 14.3; 17.24
- ↑ 1 Tes 5.11
- ↑ Mat 24.3 36; Fapte 1.7
- ↑ 1 Tes 4.9
- ↑ Mat 24.43 44; 25.13; 2 Pet 3.10; Apoc 3.3; 16.15
- ↑ Isa 13.6-9; Luca 17.27-29; 21.34 35; 2 Tes 1.9
- ↑ Ier 13.21; Osea 13.13
- ↑ Rom 13.12 13; 1 Ioan 2.8
- ↑ Efes 5.8
- ↑ Mat 25.5
- ↑ Mat 24.42; 25.13; Rom 13.11-13; 1 Pet 5.8
- ↑ Luca 21.34 36; Rom 13.13; 1 Cor 15.34; Efes 5.14
- ↑ Fapte 2.15
- ↑ Isa 59.17; Efes 6.14 16 17
- ↑ Rom 9.22; 1 Tes 1.10; 1 Pet 2.8; Iuda 4
- ↑ 2 Tes 2.13 14
- ↑ Rom 14.8 9; 2 Cor 5.15
- ↑ 1 Tes 4.18
- ↑ 1 Cor 16.18; Fil 2.29; 1 Tim 5.17; Evr 13.7 17
- ↑ Marc 9.50
- ↑ 2 Tes 3.11 12
- ↑ Evr 12.12
- ↑ Rom 14.1; 15.1; Gal 6.1 2
- ↑ Gal 5.22; Efes 4.2; Col 3.12; 2 Tim 4.2
- ↑ Lev 19.18; Prov 20.22; 24.29; Mat 5.39 44; Rom 12.17; 1 Cor 6.7; 1 Pet 3.9
- ↑ Gal 6.10; 1 Tes 3.12
- ↑ 2 Cor 6.10; Fil 4.4
- ↑ Luca 18.1; 21.36; Rom 12.12; Efes 6.18; Col 4.2; 1 Pet 4.7
- ↑ Efes 5.20; Col 3.17
- ↑ Efes 4.30; 1 Tim 4.14; 2 Tim 1.6; 1 Cor 14.30
- ↑ 1 Cor 14.1 39
- ↑ 1 Cor 2.11 15; 1 Ioan 4.1
- ↑ Fil 4.8
- ↑ 1 Tes 4.12
- ↑ Fil 4.9
- ↑ 1 Tes 3.13
- ↑ 1 Cor 1.8
- ↑ 1 Cor 1.9; 10.13; 2 Tes 3.3
- ↑ Col 4.3; 2 Tes 3.1
- ↑ Rom 16.16
- ↑ Col 4.16; 2 Tes 3.4
- ↑ Rom 16.20 24; 2 Tes 3.18