Wikisource

Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Vechiul Testament/Proverbele

< Dumitru Cornilescu/Biblia 1921 | Vechiul Testament
←
Psalmii
Biblia 1921
de Dumitru Cornilescu
Proverbele
Ecclesiastul
→
41662Biblia 1921 — ProverbeleDumitru Cornilescu
PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON
(Isa 33.6. 1 Tim 4.8.)
Strigarea înțelepciunii

1 \v 1
Pildele[1] lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii,
pentru înțelegerea cuvintelor minții;
3 pentru[2] căpătarea învățăturilor de bun-simț,
de dreptate, de judecată și de nepărtinire;
4 ca să dea celor[3] neîncercați agerime de minte,
tânărului cunoștință și chibzuință,
5 să asculte[4] însă și înțeleptul, și își va mări știința,
și cel priceput, și va căpăta iscusință
6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc,
înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tâlc[5].
7 Frica Domnului este începutul[6] științei,
dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura.
8 Ascultă, fiule[7], învățătura tatălui tău
și nu lepăda îndrumările mamei tale!
9 Căci ele sunt o cunună[8] plăcută pe capul tău
și un lanț de aur la gâtul tău.

Ferirea de ispite

\v 10
Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească,
nu te[9] lăsa câștigat de ei!
11 Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi!
Haidem să întindem curse, ca să vărsăm[10] sânge,
să întindem fără temei lațuri celui nevinovat;
12 haidem să-i înghițim de vii, ca Locuința morților,
și întregi, ca[11] pe cei ce se pogoară în groapă;
13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe
și ne vom umple casele cu pradă;
14 vei avea și tu partea ta la fel cu noi,
o pungă vom avea cu toții!” –
15 fiule, să nu pornești la[12] drum cu ei,
abate-ți[13] piciorul de pe cărarea lor!
16 Căci[14] picioarele lor aleargă la rău
și se grăbesc să verse sânge.
17 Dar degeaba se aruncă lațul
înaintea ochilor tuturor păsărilor,
18 căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor
și sufletului lor îi întind ei lațuri.
19 Aceasta este soarta[15] tuturor celor lacomi de câștig:
lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Cei neascultători

\v 20
Înțelepciunea[16] strigă pe ulițe,
își înalță glasul în piețe;
21 strigă unde e zarva mai mare,
la porți, în cetate, își spune cuvintele ei:
22 „Până când veți iubi prostia, proștilor?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
și vor urî nebunii știința?
23 Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele!
Iată, voi turna[17] duhul meu peste voi,
vă voi face cunoscut cuvintele mele…
24 Fiindcă[18] eu chem, și voi vă împotriviți,
fiindcă îmi întind mâna, și nimeni nu ia seama,
25 fiindcă lepădați[19] toate sfaturile mele
și nu vă plac mustrările mele,
26 de aceea și[20] eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire;
îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27 când vă va apuca groaza ca[21] o furtună
și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej,
când vor da peste voi necazul și strâmtorarea.
28 Atunci[22] mă vor chema, și nu voi răspunde;
mă vor căuta, și nu mă vor găsi.
29 Pentru că au[23] urât știința
și n-au ales[24] frica Domnului;
30 pentru că n-au[25] iubit sfaturile mele
și au nesocotit toate mustrările mele.
31 De aceea, se vor hrăni[26] cu roada umbletelor lor
și se vor sătura cu sfaturile lor.
32 Căci împotrivirea proștilor îi ucide
și liniștea nebunilor îi pierde,
33 dar cel ce[27] m-ascultă va locui fără grijă,
va trăi liniștit[28] și fără să se teamă de vreun rău.”

Îndemn la căutarea înțelepciunii

2 \v 1
Fiule, dacă vei primi cuvintele mele,
dacă vei păstra[29] cu tine învățăturile mele,
2 dacă vei lua aminte la înțelepciune
și dacă-ți vei pleca inima la pricepere;
3 dacă vei cere înțelepciune
și dacă te vei ruga pentru pricepere;
4 dacă o vei căuta[30] ca argintul
și vei umbla după ea ca după o comoară,
5 atunci vei înțelege frica de Domnul
și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu.
6 Căci[31] Domnul dă înțelepciune;
din gura Lui iese cunoștință și pricepere.
7 El dă izbândă celor fără prihană,
dă un scut[32] celor ce umblă în nevinovăție.
8 Ocrotește cărările neprihănirii
și păzește[33] calea credincioșilor Lui.
9 Atunci vei înțelege dreptatea, judecata,
nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Înțelepciunea ne ferește de cei amăgitori

\v 10
Căci înțelepciunea va veni în inima ta
și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău;
11 chibzuința[34] va veghea asupra ta,
priceperea te va păzi,
12 ca să te scape de calea cea rea,
de omul care ține cuvântări stricate;
13 de cei ce părăsesc cărările adevărate,
ca să umble[35] pe drumuri întunecoase;
14 care se bucură[36] să facă răul
și își pun plăcerea[37] în răutate,
15 care[38] umblă pe cărări strâmbe
și apucă pe drumuri sucite;
16 ca să te scape și de nevasta[39] altuia,
de străina[40] care întrebuințează vorbe ademenitoare;
17 care părăsește[41] pe bărbatul tinereții ei
și uită legământul Dumnezeului ei.
18 Căci casa[42] ei pogoară la moarte
și drumul ei duce la cei morți:
19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce
și nu mai găsește cărările vieții.
20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine
și să ții cărările celor neprihăniți!
21 Căci oamenii[43] fără prihană vor locui țara
și oamenii neîntinați vor rămâne în ea,
22 dar cei răi[44] vor fi nimiciți din țară
și cei necredincioși vor fi smulși din ea.

Folosul temerii de Dumnezeu și al înțelepciunii

3 \v 1
Fiule, nu uita învățăturile mele
și păstrează în inima[45] ta sfaturile mele!
2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale
și-ți vor aduce multă pace[46].
3 Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia:
leagă-ți-le[47] la gât,
scrie-le[48] pe tăblița inimii tale.
4 Și astfel vei căpăta trecere[49] și minte sănătoasă
înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
5 Încrede-te[50] în Domnul din toată inima ta
și nu[51] te bizui pe înțelepciunea ta!
6 Recunoaște-L[52] în toate căile tale,
și El îți va netezi[53] cărările.
7 Nu te socoti singur[54] înțelept;
teme-te[55] de Domnul și abate-te de la rău!
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău
și răcorire oaselor[56] tale.
9 Cinstește[57] pe Domnul cu averile tale
și cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
10 căci[58] atunci grânarele îți vor fi pline de belșug
și teascurile tale vor geme de must.

Fericirea și înțelepciunea adevărată

\v 11
Fiule[59], nu disprețui mustrarea Domnului
și nu te mâhni de pedepsele Lui.
12 Căci Domnul mustră pe cine iubește,
ca un părinte[60] pe copilul pe care-l iubește!
13 Ferice[61] de omul care găsește înțelepciunea
și de omul care capătă pricepere!
14 Căci câștigul[62] pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului,
și venitul adus de ea este mai de preț decât aurul;
15 ea este mai de preț decât mărgăritarele
și toate comorile[63] tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viață lungă[64];
în stânga ei, bogăție și slavă.
17 Căile[65] ei sunt niște căi plăcute
și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice.
18 Ea este un pom de[66] viață pentru cei ce o apucă,
și cei ce o au sunt fericiți.
19 Prin înțelepciune a întemeiat Domnul[67] pământul
și prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin știința[68] Lui s-au deschis adâncurile
și strecoară norii[69] roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învățăturile acestea de ochii tăi:
păstrează înțelepciunea și chibzuința!
22 Căci ele vor fi viața sufletului tău
și podoaba[70] gâtului tău.
23 Atunci[71] vei merge cu încredere pe drumul tău,
și piciorul nu ți se va poticni.
24 Când[72] te vei culca, vei fi fără teamă
și când vei dormi, somnul îți va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică[73],
nici de o năvălire din partea celor răi,
26 căci Domnul va fi nădejdea ta
și El îți va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună viețuire

\v 27
Nu opri o binefacere[74] celui ce are nevoie de ea
când poți s-o faci.
28 Nu[75] zice aproapelui tău: „Du-te și vino iarăși;
îți voi da mâine!”,
când ai de unde să dai!
29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău
când locuiește liniștit lângă tine.
30 Nu te certa[76] fără pricină cu cineva,
când nu ți-a făcut niciun rău.
31 Nu pizmui pe omul asupritor[77]
și nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăște pe oamenii stricați,
dar este prieten cu cei fără prihană[78].
33 Blestemul[79] Domnului este în casa celui rău,
dar locuința celor neprihăniți o binecuvântează[80].
34 Când are a face cu cei batjocoritori,
Își bate joc[81] de ei,
dar celor smeriți le dă har.
35 Înțelepții vor moșteni slava,
dar partea celor nebuni este rușinea.

4 \v 1
Ascultați, fiilor[82], învățătura unui tată
și luați aminte ca să pricepeți,
2 căci eu vă dau sfaturi bune:
nu lepădați învățătura mea.
3 Căci, când eram încă fiu la tatăl meu
și fiu gingaș[83] și singur la mama mea,
4 el[84] mă învăța atunci și-mi zicea:
Păstrează bine în inima ta cuvintele mele,
păzește învățăturile mele, și vei trăi!
5 Dobândește[85] înțelepciune, dobândește pricepere;
nu uita cuvintele gurii mele și nu te abate de la ele.
6 N-o părăsi, și ea te va păzi;
iubește-o[86], și te va ocroti!
7 Iată[87] începutul înțelepciunii:
dobândește înțelepciunea
și, cu tot ce ai, dobândește priceperea.
8 Înalță-o[88], și ea te va înălța;
ea va fi slava ta dacă o vei îmbrățișa.
9 Ea îți va pune pe cap o cunună plăcută[89],
te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
10 Ascultă, fiule, primește cuvintele mele,
și anii[90] vieții tale se vor înmulți.
11 Eu îți arăt calea înțelepciunii,
te povățuiesc pe cărările neprihănirii.
12 Când vei umbla, pasul nu-ți[91] va fi stânjenit
și, când vei alerga[92], nu te vei poticni.
13 Ține învățătura, n-o lăsa din mână;
păstrează-o, căci ea este viața ta.
14 Nu[93] intra pe cărarea celor răi
și nu umbla pe calea celor nelegiuiți!
15 Ferește-te de ea, nu trece pe ea;
ocolește-o și treci înainte!
16 Căci[94] ei nu dorm dacă n-au făcut răul,
le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
17 căci ei mănâncă pâine nelegiuită
și beau vin stors cu sila.
18 Dar[95] cărarea celor neprihăniți este[96] ca lumina strălucitoare,
a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
19 Calea celor răi este ca întunericul[97] gros:
ei nu văd de ce se vor poticni.
20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele,
pleacă-ți urechea la vorbele mele!
21 Să[98] nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi,
păstrează-le[99] în fundul inimii tale!
22 Căci ele sunt viață pentru cei ce le găsesc
și sănătate[100] pentru tot trupul lor.
23 Păzește-ți inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieții.
24 Izgonește neadevărul din gura ta
și depărtează viclenia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească drept
și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26 Cărarea pe care mergi să fie netedă
și toate căile tale să fie hotărâte:
27 nu te[101] abate nici la dreapta, nici la stânga
și ferește-te[102] de rău.

Ferește-te de desfrânare

5 \v 1
Fiule, ia aminte la înțelepciunea mea
și pleacă urechea la învățătura mea,
2 ca să fii cu chibzuință
și buzele tale să aibă[103] cunoștință.
3 Căci[104] buzele femeii străine strecoară miere
și cerul gurii ei este mai lunecos[105] decât untdelemnul,
4 dar[106] la urmă este amară ca pelinul,
ascuțită[107] ca o sabie cu două tăișuri.
5 Picioarele[108] ei pogoară la moarte,
pașii ei dau în Locuința morților.
6 Așa că ea nu poate găsi calea vieții,
rătăcește în căile ei și nu știe unde merge.
7 Și acum, fiule, ascultă-mă
și nu te abate de la cuvintele gurii mele:
8 depărtează-te de drumul care duce la ea
și nu te apropia de ușa casei ei,
9 ca nu cumva să-ți dai altora vlaga ta
și unui om fără milă anii tăi;
10 ca nu cumva niște străini să se sature de averea ta
și tu să te trudești pentru casa altuia;
11 ca nu cumva să gemi, la urmă,
când carnea și trupul ți se vor istovi
12 și să zici: „Cum am putut eu să urăsc[109] certarea
și cum a disprețuit inima[110] mea mustrarea?
13 Cum am putut să n-ascult glasul învățătorilor mei
și să nu iau aminte la cei ce mă învățau?
14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot
în mijlocul poporului și adunării!”
15 Bea apă din fântâna ta
și din izvoarele puțului tău.
16 Ce, vrei să ți se verse izvoarele afară?
Și să-ți curgă râurile pe piețele de obște?
17 Lasă-le să fie numai pentru tine,
și nu pentru străinii de lângă tine.
18 Izvorul tău să fie binecuvântat
și bucură-te de nevasta[111] tinereții tale.
19 Cerboaică[112] iubită, căprioară plăcută:
fii îmbătat tot timpul de drăgălășiile ei,
fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
20 Și pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o[113] străină
și ai îmbrățișa sânul unei necunoscute?
21 Căci[114] căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului
și El vede toate cărările lui.
22 Cel rău este prins în înseși[115] nelegiuirile lui
și este apucat de legăturile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de înfrânare[116],
se va poticni din prea multa lui nebunie.

Asupra chezășiei

6 \v 1
Fiule, dacă[117] te-ai pus chezaș pentru aproapele tău,
dacă te-ai prins pentru altul,
2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale,
dacă ești prins de cuvintele gurii tale,
3 fă totuși lucrul acesta, fiule: dezleagă-te,
căci ai căzut în mâna aproapelui tău!
De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pământ și stăruie de el.
4 Nu da[118] somn ochilor tăi,
nici ațipire pleoapelor tale!
5 Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului
și ca pasărea din mâna păsărarului…

Ferește-te de lenevie

\v 6
Du-te[119] la furnică, leneșule;
uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te!
7 Ea n-are nici căpetenie,
nici priveghetor, nici stăpân,
8 totuși, își pregătește hrana vara
și strânge de ale mâncării în timpul secerișului.
9 Până când[120] vei sta culcat, leneșule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!…
11 Și sărăcia[121] vine peste tine ca un hoț
și lipsa, ca un om înarmat.

Ferește-te de răutate

\v 12
Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipește[122] din ochi, dă din picior
și face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzește[123] lucrurile rele întruna
și stârnește[124] certuri.
15 De aceea, nimicirea îi va veni pe neașteptate;
va fi zdrobit[125] deodată și fără leac[126].
16 Șase lucruri urăște Domnul
și chiar șapte Îi sunt urâte:
17 ochii[127] trufași, limba[128] mincinoasă,
mâinile[129] care varsă sânge nevinovat,
18 inima[130] care urzește planuri nelegiuite,
picioarele[131] care aleargă repede la rău,
19 martorul[132] mincinos, care spune minciuni,
și cel ce stârnește[133] certuri între frați.

Ferește-te de preacurvie

\v 20
Fiule[134], păzește sfaturile tatălui tău
și nu lepăda învățătura mamei tale:
21 leagă-le[135] necurmat la inimă,
atârnă-le de gât.
22 Ele te vor însoți[136] în mersul tău,
te vor[137] păzi în pat
și îți vor vorbi la deșteptare.
23 Căci[138] sfatul este o candelă, învățătura este o lumină,
iar îndemnul și mustrarea sunt calea vieții.
24 Ele te vor feri[139] de femeia stricată,
de limba ademenitoare a celei străine.
25 N-o[140] pofti în inima ta pentru frumusețea ei
și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
26 Căci pentru[141] o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine,
și[142] femeia măritată întinde[143] o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Hoțul nu este urgisit când fură
ca să-și potolească foamea, căci îi este foame.
31 Și, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înșeptit[144],
să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurvește cu o femeie este[145] un om fără minte,
singur își pierde viața cine face așa.
33 Nu va avea decât rană și rușine
și ocara nu i se va șterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat
și n-are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preț de răscumpărare
și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Ispita preacurviei și urmările ei

7 \v 1
Fiule, păstrează cuvintele mele și ține[146] la tine sfaturile mele.
2 Ține[147] sfaturile mele, și vei trăi;
păzește învățăturile[148] mele ca lumina ochilor.
3 Leagă-le[149] la degete,
scrie-le pe tăblița inimii tale.
4 Zii înțelepciunii: „Tu ești sora mea!”
Și numește priceperea prietena ta,
5 ca[150] să te ferească de nevasta altuia,
de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare.
6 Stăteam la fereastra casei mele
și mă uitam prin zăbrele.
7 Am zărit printre cei neîncercați,
am văzut printre tineri
pe un băiat fără minte[151].
8 Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine,
și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei.
9 Era în[152] amurg, seara,
în noaptea neagră și întunecoasă.
10 Și iată că i-a alergat înainte o femeie
îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată.
11 Era bună[153] de gură și fără astâmpăr;
picioarele[154] nu-i puteau sta acasă:
12 când în uliță, când în piețe,
pe la toate colțurile stătea la pândă.
13 Ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat,
și, cu o față fără rușine, i-a zis:
14 „Eram datoare cu o jertfă de mulțumire,
azi mi-am împlinit juruințele.
15 De aceea ți-am ieșit înainte,
să te caut, și te-am și găsit.
16 Mi-am împodobit patul cu învelitori,
cu așternut de pânzeturi[155] din Egipt;
17 mi-am stropit așternutul
cu smirnă, aloe și scorțișoară.
18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineață,
să ne desfătăm cu dezmierdări!
19 Căci bărbatul meu nu este acasă,
a plecat într-o călătorie lungă,
20 a luat cu el sacul cu bani
și nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21 Tot vorbindu-i[156], ea l-a ademenit
și l-a atras cu[157] buzele ei ademenitoare.
22 Deodată, a început să meargă după ea,
ca boul care se duce la măcelărie,
ca un cerb care aleargă spre cursă,
23 ca pasărea[158] care dă buzna în laț,
fără să știe că o va costa viața,
până ce săgeata îi străpunge ficatul.
24 Și acum, fiilor, ascultați-mă
și luați aminte la cuvintele gurii mele.
25 Să nu ți se abată inima spre calea unei asemenea femei,
nu te rătăci pe cărările ei.
26 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe
și[159] mulți sunt cei pe care i-a ucis ea.
27 Casa[160] ei este drumul spre Locuința morților,
drumul care pogoară spre locașurile morții.

Strigarea înțelepciunii

8 \v 1
Nu strigă înțelepciunea[161]
și nu-și înalță priceperea glasul?
2 Ea se așază sus pe înălțimi,
afară pe drum, la răspântii,
3 și strigă lângă porți, la intrarea cetății,
la intrarea porților:
4 „Oamenilor, către voi strig
și spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
5 Învățați-vă minte, proștilor,
și înțelepțiți-vă, nebunilor!
6 Ascultați, căci am lucruri[162] mari de spus
și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept.
7 Căci gura mea vestește adevărul
și buzele mele urăsc minciuna!
8 Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele.
9 Toate sunt lămurite pentru cel priceput
și drepte pentru cei ce au găsit știința.
10 Primiți mai degrabă învățăturile mele decât argintul
și mai degrabă știința decât aurul scump.
11 Căci[163] înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele
și niciun lucru de preț nu se poate asemui cu ea.
12 Eu, înțelepciunea, am ca locuință mintea
și pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13 Frica[164] de Domnul este urârea răului;
trufia și mândria[165], purtarea rea
și gura[166] mincinoasă – iată ce urăsc eu.
14 De la mine vin sfatul și izbânda,
eu sunt priceperea, a mea[167] este puterea.
15 Prin[168] mine împărățesc împărații
și dau voievozii porunci drepte.
16 Prin mine cârmuiesc dregătorii
și mai-marii, toți judecătorii pământului.
17 Eu[169] iubesc pe cei ce mă iubesc,
și cei[170] ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.
18 Cu mine sunt bogăția[171] și slava,
avuțiile trainice și dreptatea.
19 Rodul[172] meu este mai bun decât aurul cel mai curat
și venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20 Eu umblu pe calea nevinovăției,
pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21 ca să dau o adevărată moștenire celor ce mă iubesc
și să le umplu vistieriile.

Obârșia înțelepciunii

\v 22
Domnul[173] m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui,
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost așezată din[174] veșnicie, înainte de orice început,
înainte de a fi pământul.
24 Am fost născută când încă nu erau adâncuri,
nici izvoare încărcate cu ape;
25 am fost născută înainte[175] de întărirea munților,
înainte de a fi dealurile,
26 când nu era încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27 Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de față;
când a tras o zare pe fața adâncului,
28 când a pironit norii sus
și când au țâșnit cu putere izvoarele adâncului,
29 când[176] a pus un hotar mării,
ca apele să nu treacă peste porunca Lui,
când a pus temeliile pământului,
30 eu eram[177] meșterul Lui, la lucru lângă El,
și în toate zilele eram desfătarea[178] Lui,
jucând neîncetat înaintea Lui,
31 jucând pe rotocolul pământului Său
și găsindu-mi plăcerea[179] în fiii oamenilor.
32 Și acum, fiilor, ascultați-mă,
căci ferice[180] de cei ce păzesc căile mele!
33 Ascultați învățătura, ca să vă faceți înțelepți,
și nu lepădați sfatul meu!
34 Ferice[181] de omul care m-ascultă,
care veghează zilnic la porțile mele
și păzește pragul ușii mele!
35 Căci cel ce mă găsește, găsește viața
și capătă bunăvoința[182] Domnului.
36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își vatămă[183] sufletul său;
toți cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea.”

Strigarea prietenoasă a înțelepciunii

9 \v 1
Înțelepciunea și-a zidit[184] casa
și-a tăiat cei șapte stâlpi.
2 Și-a junghiat[185] vitele, și-a amestecat[186] vinul,
și-a pus masa.
3 Și-a trimis[187] slujnicele și[188] strigă
de pe[189] vârful înălțimilor cetății:
4 „Cine[190] este prost să vină încoace!”
Celor lipsiți de pricepere le zice:
5 „Veniți[191] de mâncați din pâinea mea
și beți din vinul pe care l-am amestecat!
6 Lăsați prostia, și veți trăi
și umblați pe calea priceperii!”
7 Cel ce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț
și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
8 Nu[192] mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască;
mustră[193] pe cel înțelept, și el te va iubi!
9 Dă înțeleptului, și se va face și mai înțelept;
învață pe cel neprihănit, și[194] va învăța și mai mult!
10 Începutul[195] înțelepciunii este frica de Domnul
și știința sfinților este priceperea.
11 Prin[196] mine ți se vor înmulți zilele
și ți se vor mări anii vieții tale.
12 Dacă[197] ești înțelept, pentru tine ești înțelept;
dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.

Îndemn împotriva ademenirii nebuniei

\v 13
Nebunia este o femeie[198] gălăgioasă,
proastă și care nu știe nimic.
14 Ea șade totuși la ușa casei sale,
pe un scaun, pe înălțimile[199] cetății,
15 ca să strige la trecătorii
care merg pe calea cea dreaptă:
16 „Cine[200] este prost să vină aici!”
Iar celui fără minte îi zice:
17 „Apele furate sunt dulci[201]
și pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18 El nu știe că acolo sunt morții[202]
și că oaspeții ei sunt în văile Locuinței morților.

Binecuvântarea dreptății, blestemul păcatului

10 \v 1
Pildele lui Solomon.
Un fiu[203] înțelept este bucuria tatălui,
dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2 Comorile câștigate pe nedrept nu[204] folosesc,
dar[205] neprihănirea izbăvește de la moarte.
3 Domnul[206] nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,
dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mână[207] leneșă sărăcește,
dar mâna[208] celor harnici îmbogățește.
5 Cine strânge vara este un om chibzuit,
cine doarme în timpul seceratului este un om[209] care face rușine.
6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări,
dar gura[210] celor răi ascunde silnicie.
7 Pomenirea[211] celui neprihănit este binecuvântată,
dar numele celor răi putrezește.
8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile,
dar[212] cine are o gură nesocotită se prăpădește singur.
9 Cine[213] umblă fără prihană umblă fără teamă,
dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.
10 Cine[214] clipește din ochi este o pricină de întristare
și[215] cine are o gură nesocotită se prăpădește singur.
11 Gura[216] celui neprihănit este un izvor de viață,
dar gura[217] celor răi ascunde silnicie.
12 Ura stârnește certuri,
dar dragostea[218] acoperă toate greșelile.
13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea,
dar nuiaua[219] este pentru spatele celui fără minte.
14 Înțelepții păstrează știința,
dar gura[220] nebunului este o pieire apropiată.
15 Averea[221] este o cetate întărită pentru cel bogat,
dar prăpădirea celor nenorociți este sărăcia lor.
16 Cel neprihănit își întrebuințează câștigul pentru viață,
iar cel rău își întrebuințează venitul pentru păcat.
17 Cine își aduce aminte de certare apucă pe calea vieții,
dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greșite.
18 Cine ascunde ura are buze mincinoase,
și cine[222] răspândește bârfelile este un nebun.
19 Cine vorbește[223] mult nu se poate să nu păcătuiască,
dar cel[224] ce-și ține buzele este un om chibzuit.
20 Limba celui neprihănit este argint ales;
inima celor răi este puțin lucru.
21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulți oameni,
dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.
22 Binecuvântarea[225] Domnului îmbogățește
și El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.
23 Pentru cel nebun este[226] o plăcere să facă răul,
dar pentru cel înțelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.
24 Celui rău, de[227] ce se teme aceea i se întâmplă,
dar celor neprihăniți[228] li se împlinește dorința.
25 Cum trece vârtejul, așa[229] piere cel rău,
dar cel[230] neprihănit are temelii veșnice.
26 Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi,
așa este leneșul pentru cel ce-l trimite.
27 Frica[231] de Domnul lungește zilele,
dar anii[232] celui rău sunt scurtați.
28 Așteptarea[233] celor neprihăniți nu va fi decât bucurie,
dar[234] nădejdea celor răi va pieri.
29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat,
dar este o topenie pentru cei ce fac răul.
30 Cel neprihănit[235] nu se va clătina niciodată,
dar cei răi nu vor locui în țară.
31 Gura[236] celui neprihănit scoate înțelepciune,
dar limba stricată va fi nimicită.
32 Buzele celui neprihănit știu să vorbească lucruri plăcute,
dar gura celor răi spune răutăți.

11 \v 1
Cumpăna[237] înșelătoare este urâtă Domnului,
dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
2 Când[238] vine mândria, vine și rușinea,
dar înțelepciunea este cu cei smeriți.
3 Neprihănirea[239] oamenilor cinstiți îi cârmuiește fără teamă,
dar vicleniile celor stricați le aduc pieirea.
4 În ziua mâniei, bogăția nu[240] slujește la nimic,
dar neprihănirea[241] izbăvește de la moarte.
5 Nevinovăția omului fără prihană îi netezește calea,
dar cel rău[242] cade prin însăși răutatea lui.
6 Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă,
dar cei răi sunt prinși de răutatea lor.
7 La[243] moartea celui rău, îi piere nădejdea,
și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită.
8 Cel neprihănit[244] este scăpat din strâmtorare,
și cel rău îi ia locul.
9 Cu gura lui, omul nelegiuit[245] pierde pe aproapele său,
dar cei neprihăniți sunt scăpați prin știință.
10 Când le merge bine[246] celor neprihăniți, toată cetatea se bucură
și, când pier cei răi, toți strigă de veselie.
11 Cetatea[247] se înalță prin binecuvântarea oamenilor fără prihană,
dar este surpată prin gura celor răi.
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,
dar omul cu pricepere primește și tace.
13 Cine umblă cu bârfeli[248] dă pe față lucruri ascunse,
dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat.
14 Când[249] nu este chibzuință, poporul cade,
dar biruința vine prin marele număr de sfetnici.
15 Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău[250],
dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit.
16 O femeie[251] plăcută capătă cinste,
și cei asupritori capătă bogăție.
17 Omul[252] milostiv își face bine sufletului său,
dar omul fără milă își tulbură însăși carnea lui.
18 Cel rău dobândește un câștig înșelător,
dar cel[253] ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată.
19 Adevărata neprihănire duce la viață,
dar cel ce urmărește răul găsește moartea.
20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului,
dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.
21 Hotărât: cel rău nu va rămâne[254] nepedepsit,
dar sămânța[255] celor neprihăniți va fi scăpată.
22 Femeia frumoasă și fără minte este
ca un inel de aur pus în râtul unui porc.
23 Dorința celor neprihăniți este numai bine,
dar așteptarea celor răi este numai mânie[256].
24 Unul care dă cu mâna largă[257] ajunge mai bogat;
și altul care economisește prea mult nu face decât să sărăcească.
25 Sufletul[258] binefăcător va fi săturat,
și[259] cel ce udă pe alții va fi udat și el.
26 Cine[260] oprește grâul este blestemat de popor,
dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea[261].
27 Cine urmărește binele își câștigă bunăvoință,
dar[262] cine urmărește răul este atins de el.
28 Cine[263] se încrede în bogății va cădea,
dar cei neprihăniți vor înverzi ca[264] frunzișul.
29 Cine își tulbură casa va moșteni vânt[265],
și nebunul va fi robul omului înțelept!
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viață,
și cel[266] înțelept câștigă suflete.
31 Iată[267], cel neprihănit este răsplătit pe pământ;
cu cât mai mult cel rău și păcătos!

12 \v 1
Cine iubește certarea iubește știința;
dar cine urăște mustrarea este prost.
2 Omul de bine[268] capătă bunăvoința Domnului,
dar Domnul osândește pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întărește prin răutate,
dar rădăcina[269] celor neprihăniți nu se va clătina.
4 O femeie[270] cinstită este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face rușine este ca[271] putregaiul în oasele lui.
5 Gândurile celor neprihăniți nu sunt decât dreptate,
dar sfaturile celor răi nu sunt decât înșelăciune.
6 Cuvintele[272] celor răi sunt niște curse ca să verse sânge,
dar[273] gura celor fără prihană îi izbăvește.
7 Cei răi[274] sunt răsturnați și nu mai sunt,
dar casa celor neprihăniți rămâne în picioare!
8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui,
dar[275] cel cu inima stricată este disprețuit.
9 Mai[276] bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă,
decât[277] să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca.
10 Cel neprihănit se îndură de vite,
dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-și[278] lucrează ogorul va avea belșug de pâine,
dar cine umblă după lucruri de nimic este[279] fără minte.
12 Cel rău poftește prada celor nelegiuiți,
dar rădăcina celor neprihăniți rodește.
13 În păcătuirea cu buzele este[280] o cursă primejdioasă,
dar[281] cel neprihănit scapă din bucluc.
14 Prin rodul[282] gurii te saturi de bunătăți,
și[283] fiecare primește după lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este fără prihană în[284] ochii lui,
dar înțeleptul ascultă sfaturile.
16 Nebunul[285] îndată își dă pe față mânia,
dar înțeleptul ascunde ocara.
17 Cine[286] spune adevărul face o mărturisire dreaptă,
dar martorul mincinos vorbește înșelăciune.
18 Cine vorbește[287] în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii,
dar[288] limba înțelepților aduce vindecare.
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie,
dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
20 Înșelătoria este în inima celor ce cugetă răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit,
dar cei răi sunt năpădiți de rele.
22 Buzele mincinoase sunt urâte[289] Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuți.
23 Omul[290] înțelept îți ascunde știința,
dar inima nebunilor vestește nebunia.
24 Mâna[291] celor harnici va stăpâni,
dar mâna leneșă va plăti bir.
25 Neliniștea[292] din inima omului îl doboară,
dar o vorbă[293] bună îl înveselește.
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneșul nu-și frige vânatul,
dar comoara de preț a unui om este munca.
28 Pe cărarea neprihănirii este viața
și pe drumul însemnat de ea nu este moarte.

13 \v 1
Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său,
dar[294] batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
2 Prin rodul gurii[295] ai parte de bine,
dar cei stricați au parte de silnicie.
3 Cine-și[296] păzește gura își păzește sufletul;
cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
4 Leneșul[297] dorește mult, și totuși n-are nimic,
dar cei harnici se satură.
5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât și se acoperă de rușine.
6 Neprihănirea[298] păzește pe cel nevinovat,
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.
7 Unul[299] face pe bogatul, și n-are nimic,
altul face pe săracul, și are totuși mari avuții.
8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața,
dar săracul n-ascultă mustrarea.
9 Lumina[300] celor neprihăniți arde voioasă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se ațâță numai certuri,
dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
11 Bogăția[301] câștigată fără trudă scade,
dar ce se strânge încetul cu încetul crește.
12 O nădejde amânată îmbolnăvește inima,
dar o dorință[302] împlinită este un pom de viață.
13 Cine nesocotește[303] Cuvântul Domnului se pierde,
dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
14 Învățătura[304] înțeleptului este un izvor de viață,
ca să abată pe om din cursele[305] morții.
15 O minte sănătoasă câștigă bunăvoință,
dar calea celor stricați este pietroasă.
16 Orice[306] om chibzuit lucrează cu cunoștință,
dar nebunul își dă la iveală nebunia.
17 Un sol rău cade în nenorocire,
dar un sol credincios[307] aduce tămăduire.
18 Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea,
dar cel[308] ce ia seama la mustrare este pus în cinste.
19 Împlinirea unei dorințe[309] este dulce sufletului,
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.
20 Cine umblă cu înțelepții se face înțelept,
dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău.
21 Nenorocirea urmărește pe cei[310] ce păcătuiesc,
dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți cu fericire.
22 Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi,
dar bogățiile[311] păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.
23 Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană[312] îmbelșugată,
dar mulți pier din pricina nedreptății lor.
24 Cine[313] cruță nuiaua urăște pe fiul său,
dar cine-l iubește îl pedepsește îndată.
25 Cel[314] neprihănit mănâncă până se satură,
dar pântecele celor răi duce lipsă.

14 \v 1
Femeia[315] înțeleaptă își zidește[316] casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
dar[317] cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
dar[318] pe înțelepți îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martor[319] credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,
dar pentru omul priceput[320] știința este lucru ușor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi știința.
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.
9 Cei[321] nesocotiți glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 Casa[322] celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi pot[323] părea bune omului,
dar la[324] urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită
și bucuria poate sfârși[325] prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se satură[326] de căile lui
și omul de bine se satură și el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 Înțeleptul[327] se teme și se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
și omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proști au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni
și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.
20 Săracul[328] este urât chiar și de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulți prieteni.
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,
dar[329] ferice de cine are milă de cei nenorociți.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și câștig,
dar oriunde numai se vorbește, este lipsă.
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,
dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.
25 Martorul[330] care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înșelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
și copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 Frica[331] de Domnul este un izvor de viață,
ea ne ferește de cursele morții.
28 Mulțimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 Cine[332] este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar pizma[333] este putrezirea[334] oaselor.
31 Cine[335] asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul[336] său,
dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănit[337] chiar și la moarte trage nădejde.
33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,
dar în[338] mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalță pe un popor,
dar păcatul este rușinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcere[339] de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.

15 \v 1
Un răspuns[340] blând potolește mânia,
dar o vorbă[341] aspră ațâță mânia.
2 Limba înțelepților dă știință plăcută,
dar gura[342] nesocotiților împroașcă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în[343] orice loc,
ei văd pe cei răi și pe cei buni.
4 Limba dulce este un pom de viață,
dar limba stricată zdrobește sufletul.
5 Nesocotitul[344] disprețuiește învățătura tatălui său,
dar[345] cine ia seama la mustrare ajunge înțelept.
6 În casa celui neprihănit este mare belșug,
dar în câștigurile celui rău este tulburare.
7 Buzele înțelepților seamănă știința,
dar inima celor nesocotiți este stricată.
8 Jertfa[346] celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.
9 Calea celui rău este urâtă Domnului,
dar El iubește pe cel ce umblă[347] după neprihănire.
10 Cine părăsește cărarea este aspru[348] pedepsit,
și cine[349] urăște mustrarea va muri.
11 Locuința morților[350] și Adâncul sunt cunoscute Domnului,
cu cât mai mult inimile[351] oamenilor!
12 Batjocoritorului[352] nu-i place să fie mustrat,
de aceea nu se duce la cei înțelepți.
13 O inimă[353] veselă înseninează fața,
dar, când[354] inima este tristă, duhul este mâhnit.
14 Inima celor pricepuți caută știința,
dar gura nesocotiților găsește plăcere în nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar[355] cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat.
16 Mai[356] bine puțin cu frică de Domnul,
decât o mare bogăție cu tulburare!
17 Mai[357] bine un prânz de verdețuri și dragoste,
decât un bou îngrășat și ură.
18 Un om[358] iute la mânie stârnește certuri,
dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile.
19 Drumul[359] leneșului este ca un hățiș de spini,
dar cărarea celor fără prihană este netezită.
20 Un fiu[360] înțelept este bucuria tatălui său,
dar un om nesocotit disprețuiește pe mamă-sa.
21 Nebunia[361] este o bucurie pentru cel fără minte,
dar[362] un om priceput merge pe drumul cel drept.
22 Planurile nu izbutesc când[363] lipsește o adunare care să chibzuiască,
dar izbutesc când sunt mulți sfetnici.
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui.
Și ce bună este o[364] vorbă spusă la vreme potrivită!
24 Pentru cel înțelept, cărarea[365] vieții duce în sus,
ca să-l abată de la Locuința morților, care este jos.
25 Domnul surpă casa[366] celor mândri,
dar întărește hotarele[367] văduvei.
26 Gândurile[368] rele sunt urâte Domnului,
dar[369] cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
27 Cel[370] lacom de câștig își tulbură casa,
dar cel ce urăște mita va trăi.
28 Inima celui neprihănit se gândește[371] ce să răspundă,
dar gura celor răi împroașcă răutăți.
29 Domnul Se depărtează[372] de cei răi,
dar ascultă rugăciunea[373] celor neprihăniți.
30 O privire prietenoasă înveselește inima,
o veste bună întărește oasele.
31 Urechea[374] care ia aminte la învățăturile care duc la viață
locuiește în mijlocul înțelepților.
32 Cel ce leapădă certarea își disprețuiește sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.
33 Frica[375] de Domnul este școala înțelepciunii
și smerenia merge înaintea[376] slavei.

16 \v 1
Planurile[377] pe care le face inima atârnă de om,
dar[378] răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
2 Toate căile omului sunt curate în[379] ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul[380].
3 Încredințează-ți lucrările[381] în mâna Domnului,
și îți vor izbuti planurile.
4 Domnul[382] a făcut toate pentru o țintă,
chiar[383] și pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă trufașă este o scârbă[384] înaintea Domnului;
hotărât[385], ea nu va rămâne nepedepsită.
6 Prin[386] dragoste și credincioșie, omul ispășește nelegiuirea
și prin frica[387] de Domnul se abate de la rău.
7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.
8 Mai[388] bine puțin cu dreptate,
decât mari venituri cu strâmbătate.
9 Inima[389] omului se gândește pe ce cale să meargă,
dar[390] Domnul îi îndreaptă pașii.
10 Hotărâri dumnezeiești sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greșeli când judecă.
11 Cântarul[391] și cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutățile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraților le este scârbă să facă rău,
căci prin[392] neprihănire se întărește un scaun de domnie.
13 Buzele[393] neprihănite sunt plăcute împăraților,
și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.
14 Mânia[394] împăratului este un vestitor al morții,
dar un om înțelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feței împăratului este viața
și bunăvoința[395] lui este ca[396] o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câștigarea[397] înțelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câștigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 Mândria[398] merge înaintea pieirii
și trufia merge înainte căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriți,
decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea
și cine se încrede[399] în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput,
dar dulceața buzelor mărește știința.
22 Înțelepciunea[400] este un izvor de viață pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimă[401] înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește
și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere,
dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.
25 Multe căi[402] i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 Cine[403] muncește pentru el muncește,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregătește nenorocirea
și pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul[404] neastâmpărat stârnește certuri
și pârâtorul[405] dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgește[406] pe aproapele său
și-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-și mușcă buzele, a și săvârșit răul.
31 Perii[407] albi sunt o cunună de cinste,
ea se găsește pe calea neprihănirii.
32 Cel[408] încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz
și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți.
33 Se aruncă sorțul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.

17 \v 1
Mai bine o bucată[409] de pâine uscată cu pace,
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
2 Un argat cu minte stăpânește peste fiul[410] care face rușine
și va împărți moștenirea cu frații lui.
3 Tigaia[411] lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
4 Cel rău ascultă cu luare-aminte la buza nelegiuită
și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
5 Cine[412] își bate joc de sărac își bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Copiii copiilor sunt cununa[413] bătrânilor
și părinții sunt slava copiilor lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puțin cuvintele mincinoase, în gura unui om de viță aleasă!
8 Darurile par o[414] piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
9 Cine[415] acoperă o greșeală caută dragostea,
dar[416] cine o pomenește mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai[417] bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei,
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarce[418] rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă[419] cearta înainte de a se înteți.
15 Cel[420] ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujește argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înțelepciunea?… Dar[421] n-are minte.
17 Prietenul[422] adevărat iubește oricând
și în nenorocire ajunge ca un frate.
18 Omul[423] fără minte dă chezășie,
se pune chezaș pentru aproapele său.
19 Cine iubește certurile iubește păcatul
și cine-și[424] zidește poarta prea înaltă își caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea
și cel cu limba[425] stricată cade în nenorocire.
21 Cine[426] dă naștere unui nebun va avea întristare
și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimă[427] veselă este un bun leac,
dar un[428] duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primește daruri pe ascuns
ca să sucească[429] și căile dreptății.
24 Înțelepciunea[430] este în fața omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necaz[431] tatălui său
și amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândești[432] pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 Cine[433] își înfrânează vorbele cunoaște știința
și cine are duhul potolit este un om priceput.
28 Chiar[434] și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea
și de priceput dacă și-ar ține gura.

18 \v 1
Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
2 Nebunului nu-i este de învățătură,
ci vrea să arate ce știe el.
3 Când vine cel rău, vine și disprețul
și, odată cu rușinea, vine și ocara.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape[435] adânci;
izvorul înțelepciunii este ca un șuvoi[436] care curge întruna.
5 Nu[437] este bine să ai în vedere fața celui rău,
ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.
6 Vorbele nebunului aduc ceartă
și gura lui înjură până stârnește lovituri.
7 Gura[438] nebunului îi aduce pieirea
și buzele îi sunt o cursă pentru suflet.
8 Cuvintele[439] bârfitorului sunt ca prăjiturile:
alunecă până în fundul măruntaielor.
9 Cine se lenevește în lucrul lui
este frate[440] cu cel ce nimicește.
10 Numele Domnului este un turn[441] tare;
cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost.
11 Averea[442] este o cetate întărită pentru cel bogat;
în închipuirea lui, ea este un zid înalt.
12 Înainte[443] de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea slavei.
13 Cine răspunde fără[444] să fi ascultat
face o prostie și își trage rușinea.
14 Duhul omului îl sprijină la boală.
Dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?
15 O inimă pricepută dobândește știința
și urechea celor înțelepți caută știința.
16 Darurile[445] unui om îi fac loc
și-i deschid intrarea înaintea celor mari.
17 Cel care vorbește întâi în pricina lui pare că are dreptate,
dar vine celălalt și-l ia la cercetare.
18 Sorțul pune capăt neînțelegerilor
și hotărăște între cei puternici.
19 Frații nedreptățiți sunt mai greu de câștigat decât o cetate întărită
și certurile lor sunt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești.
20 Din rodul[446] gurii lui își satură omul trupul,
din venitul buzelor lui se satură.
21 Moartea[447] și viața sunt în puterea limbii;
oricine o iubește îi va mânca roadele.
22 Cine[448] găsește o nevastă bună găsește fericirea;
este un har pe care-l capătă de la Domnul.
23 Săracul vorbește rugându-se,
dar bogatul răspunde cu[449] asprime.
24 Cine își face mulți prieteni îi face spre nenorocirea lui,
dar[450] este un prieten care ține mai mult la tine decât un frate.

19 \v 1
Mai mult prețuiește[451] săracul care umblă în neprihănirea lui,
decât un bogat cu buze stricate și nebun.
2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva
și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.
3 Nebunia omului îi sucește calea
și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima[452] lui.
4 Bogăția[453] aduce un mare număr de prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5 Martorul[454] mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6 Omul darnic are mulți[455] lingușitori
și toți[456] sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
7 Toți[457] frații săracului îl urăsc;
cu cât mai mult se[458] depărtează prietenii lui de el!
El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți.
8 Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul;
cine păstrează priceperea găsește[459] fericirea.
9 Martorul[460] mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni va pieri.
10 Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,
cu atât mai puțin unui rob[461] să stăpânească peste voievozi.
11 Înțelepciunea[462] face pe om răbdător
și[463] este o cinste pentru el să uite greșelile.
12 Mânia împăratului este ca[464] răcnetul unui leu
și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă.
13 Un fiu[465] nebun este o nenorocire pentru tatăl său,
și[466] o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.
14 Casa[467] și averea le moștenim de la părinți,
dar o[468] nevastă pricepută este un dar de la Domnul.
15 Lenea[469] te cufundă într-un somn adânc
și sufletul molatic suferă[470] de foame.
16 Cine[471] păzește porunca își păzește sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale va muri.
17 Cine[472] are milă de sărac împrumută pe Domnul,
și El îi va răsplăti binefacerea.
18 Pedepsește-ți[473] fiul, căci tot mai este nădejde,
dar nu dori să-l omori.
19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa;
căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.
20 Ascultă sfaturile și primește învățătura,
ca să[474] fii înțelept pe viitor!
21 Omul face multe[475] planuri în inima lui,
dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.
22 Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui;
și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.
23 Frica[476] de Domnul duce la viață,
și cel ce o are petrece noaptea sătul,
fără să fie cercetat de nenorocire.
24 Leneșul[477] își vâră mâna în strachină
și n-o duce înapoi la gură.
25 Lovește[478] pe batjocoritor, și prostul se[479] va face înțelept;
mustră[480] pe omul priceput, și va înțelege știința.
26 Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa
este un fiu[481] care aduce rușine și ocară.
27 Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,
dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte.
28 Un martor stricat își bate joc de dreptate
și gura[482] celor răi înghite nelegiuirea.
29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori
și loviturile[483], pentru spinările nebunilor.

20 \v 1
Vinul este[484] batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase;
oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.
2 Frica pe care o insuflă împăratul este ca[485] răcnetul unui leu;
cine îl supără păcătuiește[486] împotriva sa însuși.
3 Este o cinste[487] pentru om să se ferească de certuri;
dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.
4 Toamna[488], leneșul nu ară;
la secerat, ar vrea să strângă roade, dar[489] nu este nimic!
5 Sfaturile în inima omului sunt ca[490] niște ape adânci,
dar omul priceput știe să scoată din ele.
6 Mulți[491] oameni își trâmbițează bunătatea;
dar cine poate găsi un om[492] credincios?
7 Cel neprihănit umblă în[493] neprihănirea lui;
ferice[494] de copiii lui după el!
8 Împăratul[495] care șade pe scaunul de domnie al dreptății
risipește orice rău cu privirea lui.
9 Cine[496] poate zice: „Mi-am curățit inima,
sunt curat de păcatul meu!”?
10 Două feluri de greutăți[497] și două feluri de măsuri
sunt o scârbă înaintea Domnului.
11 Copilul lasă să se vadă încă[498] din faptele lui
dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.
12 Urechea care aude[499] și ochiul care vede,
și pe una, și pe celălalt, Domnul le-a făcut.
13 Nu[500] iubi somnul, căci vei ajunge sărac;
deschide ochii, și te vei sătura de pâine.
14 „Rău! Rău!” zice cumpărătorul
și, plecând, se fericește.
15 Este aur și sunt multe mărgăritare;
dar buzele înțelepte sunt un lucru[501] scump.
16 Ia-i[502] haina, căci s-a pus chezaș pentru altul
și ține-l zălog pentru alții.
17 Pâinea minciunii este dulce[503] omului,
dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.
18 Planurile se pun la cale prin[504] sfat!
Fă[505] războiul cu chibzuință.
19 Cine[506] umblă cu bârfeli dă pe față lucrurile ascunse,
și cu cel ce nu-și poate ține gura[507] să nu te amesteci.
20 Dacă cineva[508] blestemă pe tatăl său și pe mamă-sa,
i se va stinge lumina[509] în mijlocul întunericului.
21 O moștenire[510] repede câștigată de la început
nu va fi binecuvântată la[511] sfârșit.
22 Nu[512] zice: „Îi voi întoarce eu răul!”
Nădăjduiește[513] în Domnul, și El te va ajuta.
23 Domnul urăște[514] două feluri de greutăți,
și cântarul mincinos nu este un lucru bun.
24 Domnul[515] îndreaptă pașii omului,
dar ce înțelege omul din calea sa?
25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință sfântă
și, abia după[516] ce a făcut juruința, să se gândească.
26 Un împărat[517] înțelept vântură pe cei răi
și trece cu roata peste ei.
27 Suflarea omului este o lumină[518] a Domnului,
care pătrunde până în fundul măruntaielor.
28 Bunătatea[519] și credincioșia păzesc pe împărat,
și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate.
29 Slava tinerilor este tăria,
dar podoaba[520] bătrânilor sunt perii albi.
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile
și vânătăile până la rană.

21 \v 1
Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului,
pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2 Omul[521] socotește că toate căile lui sunt fără prihană,
dar[522] Cel ce cercetează inimile este Domnul.
3 A[523] face dreptate și judecată,
este mai plăcut Domnului decât jertfele.
4 Privirile[524] trufașe și inima îngâmfată,
această candelă a celor răi nu este decât păcat.
5 Planurile[525] omului harnic nu duc decât la belșug,
dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
6 Comorile câștigate[526] cu o limbă mincinoasă
sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte.
7 Silnicia celor răi îi mătură,
pentru că nu vor să facă ce este drept.
8 Cel vinovat merge pe căi sucite,
dar cel nevinovat face ce este bine.
9 Mai[527] bine să locuiești într-un colț pe acoperiș,
decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.
10 Sufletul[528] celui rău dorește răul,
semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui.
11 Când[529] este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept
și când se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința.
12 Cel neprihănit[530] se uită la casa celui rău
și vede ce repede sunt aruncați cei răi în nenorocire.
13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului
nici el nu va căpăta răspuns când va striga.
14 Un dar[531] făcut în taină potolește mânia
și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie.
15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine,
dar[532] pentru cei ce fac răul este o groază.
16 Omul care se abate de la calea înțelepciunii
se va odihni în adunarea celor morți.
17 Cine iubește petrecerile va duce lipsă
și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește.
18 Cel rău slujește ca preț de răscumpărare[533] pentru cel neprihănit,
și cel stricat, pentru oamenii fără prihană.
19 Mai[534] bine să locuiești într-un pământ pustiu,
decât cu o nevastă gâlcevitoare și supărăcioasă.
20 Comori[535] de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept,
dar omul fără minte le risipește.
21 Cine[536] urmărește neprihănirea și bunătatea
găsește viață, neprihănire și slavă.
22 Înțeleptul cucerește cetatea[537] vitejilor
și doboară puterea în care se încredeau.
23 Cine[538] își păzește gura și limba
își scutește sufletul de multe necazuri.
24 Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor;
el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
25 Poftele leneșului[539] îl omoară,
pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
26 Toată ziua o duce numai în pofte,
dar cel[540] neprihănit dă fără zgârcenie.
27 Jertfa[541] celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.
28 Martorul[542] mincinos va pieri,
dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.
29 Cel rău ia o înfățișare nerușinată,
dar omul fără prihană își îmbunătățește calea.
30 Nici[543] înțelepciunea, nici priceperea,
nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.
31 Calul[544] este pregătit pentru ziua bătăliei,
dar biruința[545] este a Domnului.

22 \v 1
Un nume[546] bun este mai de dorit decât o bogăție mare
și a fi iubit prețuiește mai mult decât argintul și aurul.
2 Bogatul[547] și săracul se întâlnesc:
Domnul[548] i-a făcut și pe unul, și pe altul.
3 Omul[549] chibzuit vede nenorocirea și se ascunde,
dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Răsplata[550] smereniei, a fricii de Domnul,
sunt bogăția, slava și viața.
5 Spini[551] și curse sunt pe calea omului stricat:
cel[552] ce-și păzește sufletul se depărtează de ele.
6 Învață[553] pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,
și, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
7 Bogatul[554] stăpânește peste cei săraci,
și cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.
8 Cine[555] seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera,
și nuiaua nelegiuirii lui este gata.
9 Omul milostiv[556] va fi binecuvântat,
pentru că dă săracului din pâinea lui.
10 Izgonește[557] pe batjocoritor, și cearta se va sfârși,
neînțelegerile și ocările vor înceta.
11 Cine[558] iubește curăția inimii
și are bunăvoința pe buze este prieten cu împăratul.
12 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință,
dar înfruntă cuvintele celui stricat.
13 Leneșul[559] zice: „Afară este un leu,
care m-ar putea ucide pe uliță!”
14 Gura[560] curvelor este o groapă adâncă;
pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela[561] cade în ea.
15 Nebunia este lipită de inima copilului,
dar nuiaua[562] certării o va dezlipi de el.
16 Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția
va trebui să dea și el altuia mai bogat, și va duce lipsă.
17 Pleacă-ți urechea și ascultă cuvintele înțelepților,
și ia învățătura mea în inimă.
18 Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău
și să-ți fie toate deodată pe buze.
19 Pentru ca să-ți pui încrederea în Domnul,
vreau să te învăț eu astăzi, da, pe tine.
20 N-am așternut eu oare în scris pentru tine
sfaturi[563] și cugetări,
21 ca[564] să te învăț lucruri temeinice, cuvinte adevărate,
ca[565] să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?
22 Nu[566] despuia pe sărac, pentru că este sărac,
și nu asupri[567] pe nenorocitul care stă la poartă!
23 Căci[568] Domnul le va apăra pricina lor
și va despuia viața celor ce-i despoaie.
24 Nu te împrieteni cu omul mânios
și nu te însoți cu omul iute la mânie,
25 ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui
și să-ți ajungă o cursă pentru suflet.
26 Nu[569] fi printre cei ce pun chezășii,
printre cei ce dau zălog pentru datorii.
27 Căci, dacă n-ai cu ce să plătești,
pentru ce ai voi să ți[570] se ia patul de sub tine?
28 Nu[571] muta hotarul cel vechi,
pe care l-au așezat părinții tăi.
29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați,
nu lângă oamenii de rând.

23 \v 1
Dacă stai la masă la unul din cei mari,
ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ți un cuțit în gât,
dacă ești prea lacom.
3 Nu pofti mâncărurile lui alese,
căci sunt o hrană înșelătoare.
4 Nu[572] te chinui ca să te îmbogățești,
nu-ți pune[573] priceperea în aceasta.
5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este;
căci bogăția își face aripi
și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri.
6 Nu[574] mânca pâinea celui[575] pizmaș
și nu pofti mâncărurile lui alese,
7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet.
„Mănâncă și bea”, îți[576] va zice el;
dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mâncat-o o vei vărsa
și cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
9 Nu vorbi la[577] urechea celui nebun,
căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte.
10 Nu[578] muta hotarul văduvei
și nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci[579] răzbunătorul lor este puternic:
El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ți inima la învățătură
și urechile la cuvintele științei.
13 Nu[580] cruța copilul de mustrare,
căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu-l cu nuiaua,
îi[581] scoți sufletul din Locuința morților.
15 Fiule, dacă-ți[582] va fi inima înțeleaptă,
inima mea se va bucura;
16 și înlăuntrul meu se va veseli
când buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ți pizmuiască inima[583] pe cei păcătoși,
ci[584] să aibă totdeauna frică de Domnul,
18 căci[585] este o răsplată
și nu ți se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, și fii înțelept;
îndreaptă-ți[586] inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu[587] fi printre cei ce beau vin,
nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
21 Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc,
și ațipirea te face să porți[588] zdrențe.
22 Ascultă[589] pe tatăl tău, care te-a născut,
și nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.
23 Cumpără[590] adevărul – și nu-l vinde –,
înțelepciunea, învățătura și priceperea.
24 Tatăl[591] celui neprihănit se veselește
și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău și mama ta,
să se veselească cea care te-a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta
și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci[592] curva este o groapă adâncă
și străina, o fântână strâmtă.
28 Ea[593] pândește ca un hoț
și mărește între oameni numărul celor stricați.
29 Ale[594] cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină?
Ai cui sunt ochii[595] roșii?
30 Ale celor ce[596] întârzie la vin
și se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin[597] când curge roșu
și face mărgăritare în pahar;
el alunecă ușor,
32 dar pe urmă ca un șarpe mușcă
și înțeapă ca un basilisc.
33 Ochii ți se vor uita după femeile altora
și inima îți va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării,
ca un om culcat pe vârful unui catarg.
35 „M-a lovit[598]…, dar nu mă doare!…
M-a bătut…, dar nu[599] simt nimic!
Când[600] mă voi trezi? Mai vreau vin!”

24 \v 1
Nu pizmui[601] pe oamenii cei răi
și nu[602] dori să fii cu ei;
2 căci[603] inima lor se gândește la prăpăd
și buzele lor vorbesc nelegiuiri.
3 Prin înțelepciune se înalță o casă
și prin pricepere se întărește;
4 prin știință se umplu cămările ei
de toate bunătățile de preț și plăcute.
5 Un om[604] înțelept este plin de putere
și cel priceput își oțelește vlaga.
6 Căci[605] prin măsuri chibzuite câștigi bătălia,
și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința.
7 Înțelepciunea este prea[606] înaltă pentru cel nebun:
el nu va deschide gura la judecată.
8 Cine se[607] gândește să facă rău
se cheamă un om plin de răutate.
9 Gândul celui nebun nu este decât păcat
și batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
10 Dacă slăbești în ziua necazului,
mică îți este puterea.
11 Izbăvește[608] pe cei târâți la moarte
și scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiați.
12 Dacă zici: „Ah! n-am știut!”…
Crezi că nu vede Cel ce[609] cântărește inimile
și Cel ce veghează asupra sufletului tău?
Și nu va răsplăti El fiecăruia după[610] faptele lui?
13 Fiule, mănâncă[611] miere, căci este bună
și fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot[612] așa și înțelepciunea este bună pentru sufletul tău:
dacă o vei găsi, ai un viitor[613]
și nu ți se va tăia nădejdea.
15 Nu[614] întinde curse, nelegiuitule, la locuința celui neprihănit
și nu-i tulbura odihna.
16 Căci[615] cel neprihănit de șapte ori cade și se ridică,
dar[616] cei răi se prăbușesc în nenorocire.
17 Nu[617] te bucura de căderea vrăjmașului tău
și să nu ți se veselească inima când se poticnește el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă
și să-Și întoarcă mânia de la el.
19 Nu[618] te mânia din pricina celor ce fac rău
și nu pizmui pe cei răi!
20 Căci[619] cel ce face răul n-are niciun viitor
și lumina[620] celor răi se stinge.
21 Fiule, teme-te[621] de Domnul și de împăratul
și să nu te amesteci cu cei neastâmpărați!
22 Căci deodată le va veni pieirea.
Și cine poate ști sfârșitul amândurora?
23 Iată ce mai spun înțelepții:
„Nu[622] este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.”
24 Pe cine[623] zice celui rău: „Tu ești bun!”
îl blestemă popoarele și-l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine
și o mare binecuvântare vine peste ei.
26 Un răspuns bun este
ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ți[624] întâi de treburi afară,
îngrijește de lucrul câmpului,
și apoi apucă-te să-ți zidești casa!
28 Nu[625] vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău;
ori ai vrea să înșeli cu buzele tale?
29 Nu[626] zice: „Cum mi-a făcut el, așa am să-i fac și eu;
îi vor răsplăti după faptele lui!”
30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneș
și pe lângă via unui om fără minte.
31 Și era[627] numai spini, acoperit de mărăcini,
și zidul de piatră era prăbușit.
32 M-am uitat bine și cu luare-aminte,
și am tras învățătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puțin[628], să mai ațipesc puțin,
să mai încrucișez mâinile puțin, ca să mă odihnesc!”
34 Și sărăcia vine peste tine pe neașteptate,
ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.

25 \v 1
Iată încă[629] vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.
2 Slava[630] lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor,
dar slava împăraților stă în cercetarea[631] lucrurilor.
3 Înălțimea cerurilor, adâncimea pământului
și inima împăraților sunt nepătrunse.
4 Scoate[632] zgura din argint,
și argintarul va face din el un vas ales.
5 Scoate[633] și pe cel rău dinaintea împăratului
și scaunul lui de domnie[634] se va întări prin neprihănire.
6 Nu te făli înaintea împăratului
și nu lua locul celor mari;
7 căci[635] este mai bine să ți se zică: „Suie-te mai sus!”
decât să fii pogorât înaintea voievodului
pe care ți-l văd ochii.
8 Nu[636] te grăbi să te iei la ceartă,
ca nu cumva, la urmă, să nu știi ce să faci,
când te va lua la ocări aproapele tău.
9 Apără-ți[637] pricina împotriva aproapelui tău,
dar nu da pe față taina altuia,
10 ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de rușine
și să-ți iasă nume rău, care să nu se mai șteargă.
11 Un cuvânt spus la vremea potrivită
este ca niște mere[638] de aur într-un coșuleț de argint.
12 Ca o verigă de aur și o podoabă de aur curat,
așa este înțeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare.
13 Ca[639] răcoreala zăpezii pe vremea secerișului,
așa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite:
el înviorează sufletul stăpânului său.
14 Ca norii[640] și vântul fără ploaie,
așa este un om care[641] se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.
15 Prin[642] răbdare se înduplecă un voievod
și o limbă dulce poate zdrobi oase.
16 Dacă[643] dai peste miere, nu mânca decât atât cât îți ajunge,
ca să nu ți se scârbească și s-o verși din gură.
17 Calcă rar în casa aproapelui tău,
ca să nu se sature de tine și să te urască.
18 Ca un buzdugan, ca o sabie și ca o săgeată ascuțită,
așa este un om care[644] face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.
19 Ca un dinte stricat și ca un picior care șchioapătă,
așa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.
20 Ca unul care își scoate haina pe o zi rece sau varsă oțet pe silitră,
așa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.
21 Dacă[645] este flămând vrăjmașul tău, dă-i pâine să mănânce,
dacă-i este sete, dă-i apă să bea.
22 Căci[646], făcând așa, aduni cărbuni aprinși pe capul lui,
și[647] Domnul îți va răsplăti.
23 Vântul[648] de miazănoapte aduce ploaia
și limba[649] clevetitoare aduce o față mâhnită.
24 Mai[650] bine să locuiești într-un colț pe acoperiș,
decât să locuiești într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare.
25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit,
așa este o veste bună venită dintr-o țară depărtată.
26 Ca o fântână tulbure și ca un izvor stricat,
așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.
27 Nu[651] este bine să mănânci multă miere:
tot așa, nu este o cinste să[652] alergi după slava ta însuți.
28 Omul care[653] nu este stăpân pe sine
este ca o cetate surpată și fără ziduri.

26 \v 1
Cum nu se potrivesc zăpada vara și[654] ploaia în timpul secerișului,
așa nu se potrivește slava pentru un nebun.
2 Cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,
așa nu nimerește blestemul[655] neîntemeiat.
3 Biciul[656] este pentru cal, frâul, pentru măgar
și nuiaua, pentru spinarea nebunilor.
4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui,
ca să nu semeni și tu cu el.
5 Răspunde[657] însă nebunului după nebunia lui,
ca să nu se creadă înțelept.
6 Cel ce trimite o solie printr-un nebun
își taie singur picioarele și bea nedreptatea.
7 Cum sunt picioarele ologului,
așa este și o vorbă înțeleaptă în gura unor nebuni.
8 Cum ai pune o piatră în praștie,
așa este când dai mărire unui nebun.
9 Ca un spin care vine în mâna unui om beat,
așa este o vorbă înțeleaptă în gura nebunilor.
10 Ca un arcaș care rănește pe toată lumea,
așa este cel ce tocmește pe nebuni și pe întâii veniți.
11 Cum[658] se întoarce câinele la ce a vărsat,
așa se întoarce nebunul[659] la nebunia lui.
12 Dacă vezi[660] un om care se crede înțelept,
poți să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.
13 Leneșul[661] zice: „Afară este un leu,
pe ulițe este un leu!”
14 Cum se învârtește ușa pe țâțânile ei,
așa se învârtește leneșul[662] în patul lui.
15 Leneșul își vâră mâna în blid
și-i vine greu s-o ducă iarăși la gură.
16 Leneșul se crede mai înțelept
decât șapte oameni care răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l privește
este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă
săgeți aprinse și ucigătoare,
19 așa este omul care înșală pe aproapele său
și apoi zice: „Am[663] vrut doar să glumesc!”
20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge,
și, când nu[664] mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.
21 După cum[665] cărbunele face jăratic și lemnul foc,
tot așa și omul gâlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele[666] clevetitorului sunt ca niște prăjituri,
alunecă până în fundul măruntaielor.
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ,
așa sunt buzele aprinse și o inimă rea.
24 Cel ce urăște se preface cu buzele lui
și înăuntrul lui pregătește înșelăciunea.
25 Când[667] îți vorbește cu glas dulce, nu-l crede,
căci șapte urâciuni sunt în inima lui.
26 Chiar dacă-și ascunde ura în prefăcătorie,
totuși răutatea lui se va descoperi în adunare.
27 Cine[668] sapă groapa altuia cade el în ea
și piatra se întoarce peste cel ce o prăvălește.
28 Limba mincinoasă urăște pe cei pe care-i doboară ea
și gura lingușitoare pregătește pieirea.

27 \v 1
Nu[669] te făli cu ziua de mâine,
căci nu știi ce poate aduce o zi.
2 Să te laude altul[670], nu gura ta,
un străin, nu buzele tale.
3 Piatra este grea și nisipul este greu,
dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea decât amândouă.
4 Furia este fără milă și mânia năvalnică,
dar cine[671] poate sta împotriva geloziei?
5 Mai bine o mustrare[672] pe față
decât o prietenie ascunsă.
6 Rănile[673] făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui,
dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase.
7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,
dar pentru cel[674] flămând toate amărăciunile sunt dulci.
8 Ca pasărea plecată din cuibul ei,
așa este omul plecat din locul său.
9 Cum înveselesc untdelemnul și tămâia inima,
așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău,
dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:
mai[675] bine un vecin aproape decât un frate departe.
11 Fiule[676], fii înțelept și înveselește-mi inima,
și[677] atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește.
12 Omul chibzuit[678] vede răul și se ascunde,
dar proștii merg spre el și sunt pedepsiți.
13 Ia-i[679] haina, căci s-a pus chezaș pentru altul,
ia-l zălog în locul unei străine.
14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineață
este privită ca un blestem.
15 O[680] streașină, care picură necurmat într-o zi de ploaie,
și o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
16 Cine o oprește, parcă oprește vântul
și parcă ține untdelemnul în mâna dreaptă.
17 După cum fierul ascute fierul,
tot așa și omul ațâță mânia altui om.
18 Cine[681] îngrijește de un smochin va mânca din rodul lui
și cine-și păzește stăpânul va fi prețuit.
19 Cum răspunde în apă fața la față,
așa răspunde inima omului inimii omului.
20 După cum Locuința morților[682] și adâncul nu se pot sătura,
tot așa nici ochii[683] omului nu se pot sătura.
21 Ce este tigaia[684] pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului,
aceea este bunul nume pentru un om.
22 Pe nebun, chiar[685] dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor,
nebunia tot n-ar ieși din el.
23 Îngrijește bine de oile tale,
și ia seama la turmele tale.
24 Căci nicio bogăție nu ține veșnic
și nici cununa nu rămâne pe vecie.
25 După ce se ridică fânul[686], se arată verdeața nouă,
și ierburile de pe munți sunt strânse.
26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte
și țapii, pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale
și pentru întreținerea slujnicelor tale.

28 \v 1
Cel rău[687] fuge fără să fie urmărit,
dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tânăr.
2 Când este răscoală într-o țară, sunt mulți capi,
dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuiește.
3 Un om[688] sărac care apasă pe cei obijduiți
este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
4 Cei ce[689] părăsesc Legea laudă pe cel rău,
dar[690] cei ce păzesc Legea se mânie pe el.
5 Oamenii[691] dedați la rău nu înțeleg ce este drept,
dar cei ce[692] caută pe Domnul înțeleg totul.
6 Mai[693] mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui,
decât bogatul care umblă pe căi sucite.
7 Cel ce[694] păzește legea este un fiu priceput,
dar cel ce[695] umblă cu cei desfrânați face rușine tatălui său.
8 Cine[696] își înmulțește avuțiile prin dobândă și camătă,
le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n-asculte Legea,
chiar[697] și rugăciunea lui este o scârbă.
10 Cine[698] rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea
cade în groapa pe care a săpat-o,
dar[699] oamenii fără prihană moștenesc fericirea.
11 Omul bogat se crede înțelept,
dar săracul care este priceput îl cercetează.
12 Când[700] biruie cei neprihăniți, este o mare slavă,
dar când se înalță cei răi, fiecare se ascunde.
13 Cine[701] își ascunde fărădelegile nu propășește,
dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare.
14 Ferice de omul care[702] se teme necontenit,
dar[703] cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire.
15 Ca un leu[704] care răcnește și ca un urs flămând,
așa este[705] cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16 Un voievod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire,
dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele.
17 Un om[706] al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia
fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.
18 Cine[707] umblă în neprihănire găsește mântuirea,
dar cine[708] umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.
19 Cine[709] își lucrează câmpul are belșug de pâine,
dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.
20 Un om credincios este năpădit de binecuvântări,
dar[710] cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să[711] cauți la fața oamenilor;
chiar pentru[712] o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.
22 Un om[713] pizmaș se grăbește să se îmbogățească,
și nu știe că lipsa va veni peste el.
23 Cine[714] mustră pe alții găsește mai multă bunăvoință pe urmă,
decât cel cu limba lingușitoare.
24 Cine fură pe tatăl său și pe mama sa și zice că nu este un păcat
este tovarăș[715] cu nimicitorul.
25 Cel lacom[716] stârnește certuri,
dar[717] cel ce se încrede în Domnul este săturat din belșug.
26 Cine se încrede în inima lui este un nebun,
dar cine umblă în înțelepciune va fi mântuit.
27 Cine[718] dă săracului nu duce lipsă,
dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.
28 Când[719] se înalță cei răi, fiecare[720] se ascunde,
dar, când pier ei, cei buni se înmulțesc.

29 \v 1
Un[721] om care se împotrivește tuturor mustrărilor
va fi zdrobit deodată și fără leac.
2 Când[722] se înmulțesc cei buni, poporul se bucură,
dar când stăpânește cel rău, poporul[723] geme.
3 Cine[724] iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său,
dar[725] cine umblă cu curvele risipește averea.
4 Un împărat întărește țara prin dreptate,
dar cine ia mită o nimicește.
5 Cine lingușește pe aproapele său
îi întinde un laț sub pașii lui.
6 În păcatul omului rău este o cursă,
dar cel bun biruie și se bucură.
7 Cel[726] bun pricepe pricina săracilor,
dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8 Cei[727] ușuratici aprind focul în cetate,
dar înțelepții potolesc[728] mânia.
9 Când se ceartă un înțelept cu un nebun,
să se tot supere sau[729] să tot râdă, căci pace nu se face.
10 Oamenii[730] setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană,
dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața.
11 Nebunul[731] își arată toată patima,
dar înțeleptul o stăpânește.
12 Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase,
toți slujitorii lui sunt niște răi.
13 Săracul și asupritorul se[732] întâlnesc,
dar Domnul[733] le luminează ochii la amândoi.
14 Un împărat[734] care judecă pe săraci după[735] adevăr
își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15 Nuiaua[736] și certarea dau înțelepciunea,
dar copilul[737] lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
16 Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul,
dar[738] cei buni le vor vedea căderea.
17 Pedepsește-ți[739] fiul, și el îți va da odihnă
și îți va aduce desfătare sufletului.
18 Când[740] nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;
dar[741] ferice de poporul care păzește Legea!
19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob,
căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20 Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit,
poți să nădăjduiești mai[742] mult de la un nebun decât de la el.
21 Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie
la urmă ajunge de se crede fiu.
22 Un om[743] mânios stârnește certuri
și un înfuriat face multe păcate.
23 Mândria[744] unui om îl coboară,
dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
24 Cine împarte cu un hoț își urăște viața,
aude blestemul și nu spune nimic.
25 Frica[745] de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26 Mulți[746] umblă după bunăvoința celui ce stăpânește,
dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
27 Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniți,
dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

30 \v 1
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele[747] înțelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel și pentru Ucal.
2 Negreșit[748], sunt mai prost decât oricine
și n-am pricepere de om.
3 N-am învățat înțelepciunea
și nu cunosc știința sfinților.
4 Cine[749] s-a suit la ceruri și cine s-a pogorât din ele?
Cine[750] a adunat vântul în pumnii lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a hotărât toate marginile pământului?
Cum se numește el și cum cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?
5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat[751].
El este un scut pentru cei ce se încred în El.
6 N-adăuga[752] nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te pedepsească și să fii găsit mincinos.
7 Două lucruri Îți cer;
nu mi le opri înainte de moarte!
8 Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos;
nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție,
dă-mi[753] pâinea care-mi trebuie.
9 Ca[754] nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine și să zic: „Cine este Domnul?”
Sau ca nu cumva în sărăcie să fur
și să iau în deșert Numele Dumnezeului meu.
10 Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui,
ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.
11 Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său
și nu binecuvântează pe mamă-sa.
12 Este un neam de oameni care[755] se crede curat,
și totuși nu este spălat de întinăciunea lui.
13 Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași[756]
și care își țin pleoapele sus.
14 Este[757] un neam de oameni ai căror dinți sunt niște săbii și ale căror măsele sunt niște cuțite,
ca[758] să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ și pe cei lipsiți dintre oameni.
15 Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!”
Trei lucruri sunt nesățioase,
patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”,
16 și anume: Locuința morților[759], femeia stearpă,
pământul, care nu este sătul de apă, și focul, care nu zice niciodată: „Destul!”
17 Pe ochiul[760] care își bate joc de tatăl său
și nesocotește ascultarea de mamă
îl vor scobi corbii de la pârâu
și îl vor mânca puii de vultur.
18 Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele
și chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19 urma vulturului pe cer,
urma șarpelui pe stâncă,
urma corabiei în mijlocul mării
și urma omului la o fată.
20 Tot așa este și calea femeii preacurve:
ea mănâncă și se șterge la gură
și apoi zice: „N-am făcut nimic rău.”
21 Trei lucruri fac să se răscoale o țară
și patru lucruri nu le poate suferi:
22 un rob[761] care a început să împărățească,
un nebun care are pâine din belșug,
23 o femeie disprețuită care se mărită
și o roabă care moștenește pe stăpână-sa.
24 Patru vietăți sunt mai mici pe pământ,
și totuși dintre cele mai înțelepte:
25 furnicile[762], care nu sunt un popor tare,
dar își pregătesc hrana vara;
26 șoarecii[763] de munte, care nu sunt un popor puternic,
dar își așază locuința în stânci;
27 lăcustele, care n-au împărat,
și totuși pornesc toate în cete;
28 păianjenul îl poți prinde cu mâinile
și se găsește totuși în casele împăraților.
29 Trei ființe au o ținută frumoasă
și patru au mers măreț:
30 leul, viteazul dobitoacelor,
care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31 calul închingat gata și țapul,
și împăratul căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32 Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie
și dacă ai gânduri rele,
pune[764] mâna la gură:
33 căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge
și stoarcerea mâniei dă certuri.

31 \v 1
Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura[765] pe care i-o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun, fiul trupului meu?
Ce să-ți spun, fiule, rodul[766] juruințelor mele?
3 Nu-ți[767] da femeilor vlaga
și desmierdările tale celor[768] ce pierd pe împărați.
4 Nu[769] se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin,
nici voievozilor să umble după băuturi tari;
5 ca[770] nu cumva, bând, să uite Legea
și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.
6 Dați[771] băuturi tari celui ce piere
și vin celui cu sufletul amărât;
7 ca să bea să-și uite sărăcia
și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui.
8 Deschide-ți[772] gura pentru cel mut,
pentru[773] pricina tuturor celor părăsiți!
9 Deschide-ți gura, judecă[774] cu dreptate
și apără[775] pe cel nenorocit și pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie[776] cinstită?
Ea este mai de preț decât mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea
și nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții sale.
13 Ea face rost de lână și de in
și lucrează cu mâini harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoț;
de departe își aduce pâinea.
15 Ea se[777] scoală când este încă noapte
și dă[778] hrană casei sale,
și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gândește la un ogor și-l cumpără;
din rodul muncii ei sădește o vie.
17 Ea își încinge mijlocul cu putere
și își oțelește brațele.
18 Vede că munca îi merge bine,
lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mâna pe furcă
și degetele ei țin fusul.
20 Ea[779] își întinde mâna către cel nenorocit,
își întinde brațul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,
căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
22 Ea își face învelitori,
are haine de in subțire și purpură.
23 Bărbatul[780] ei este bine văzut la porți,
când șade cu bătrânii țării.
24 Ea face cămăși și le vinde,
și dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă
și râde de ziua de mâine.
26 Ea deschide gura cu înțelepciune
și învățături plăcute îi sunt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală și o numesc fericită;
bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând:
29 „Multe fete au o purtare cinstită,
dar tu le întreci pe toate.”
30 Dezmierdările sunt înșelătoare și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiți-o cu rodul muncii ei
și faptele ei s-o laude la porțile cetății.

  1. ↑ 1 Împ 4.32; Prov 10.1; 25.1; Ecl 12.9
  2. ↑ Prov 2.1 9
  3. ↑ Prov 9.4
  4. ↑ Prov 9.9
  5. ↑ Ps 78.2
  6. ↑ Iov 28.28; Ps 111.10; Prov 9.10; Ecl 12.13
  7. ↑ Prov 4.1; 6.20
  8. ↑ Prov 3.22
  9. ↑ Gen 39.7; Ps 1.1; Efes 5.11
  10. ↑ Ier 5.26
  11. ↑ Ps 28.1; 143.7
  12. ↑ Ps 1.1; Prov 4.14
  13. ↑ Ps 119.101
  14. ↑ Isa 59.7; Rom 3.15
  15. ↑ Prov 15.27; 1 Tim 6.10
  16. ↑ Prov 8.1; 9.3; Ioan 7.37
  17. ↑ Prov 8.1; 9.3; Ioan 7.37
  18. ↑ Isa 65.12; 66.4; Ier 7.13; Zah 7.1
  19. ↑ Ps 107.11; Prov 1.30; Luca 7.3
  20. ↑ Ps 2.4
  21. ↑ Prov 10.24
  22. ↑ Iov 27.9; 35.12; Isa 1.15; Ier 11.11; 14.12; Ezec 8.18; Mica 3.4; Zah 7.13; Iac 4.3
  23. ↑ Iov 21.14; Prov 1.22
  24. ↑ Ps 119.173
  25. ↑ Prov 1.25; Ps 81.11
  26. ↑ Iov 4.8; Prov 14.14; 22.8; Isa 3.11; Ier 6.19
  27. ↑ Ps 25.12 13
  28. ↑ Ps 112.7
  29. ↑ Prov 4.21; 7.1
  30. ↑ Prov 3.14; Mat 13.44
  31. ↑ 1 Împ 3.9 12; Iac 1.5
  32. ↑ Ps 84.11; Prov 30.5
  33. ↑ 1 Sam 2.9; Ps 66.9
  34. ↑ Prov 6.22
  35. ↑ Ioan 3.19 20
  36. ↑ Prov 10.23; Ier 11.15
  37. ↑ Rom 1.32
  38. ↑ Ps 125.5
  39. ↑ Prov 5.20
  40. ↑ Prov 5.3; 6.24; 7.5
  41. ↑ Mal 2.14 15
  42. ↑ Prov 7.27
  43. ↑ Ps 37.29
  44. ↑ Iov 18.17; Ps 37.28; 104.35
  45. ↑ Deut 8.1; 30.16 20
  46. ↑ Ps 119.165
  47. ↑ Iov 18.17; Ps 37.28; 104.35
  48. ↑ Ier 17.1; 2 Cor 3.3
  49. ↑ Ps 111.10; 1 Sam 2.26; Luca 2.52; Fapte 2.47; Rom 14.18
  50. ↑ Ps 37.3 5
  51. ↑ Ier 9.23
  52. ↑ 1 Cron 28.9
  53. ↑ Ier 10.23
  54. ↑ Rom 12.16
  55. ↑ Iov 1.1; Prov 16.6
  56. ↑ Iov 21.24
  57. ↑ Exod 22.29; 23.19; 34.26; Deut 26.2; Mal 3.10; Luca 14.13
  58. ↑ Deut 28.8
  59. ↑ Iov 5.17; Ps 94.12; Evr 12.5 6; Apoc 3.19
  60. ↑ Deut 8.5
  61. ↑ Prov 8.34 35
  62. ↑ Iov 28.13; Ps 19.10; Prov 2.4; 8.11 19; 16.16
  63. ↑ Mat 13.44
  64. ↑ Prov 8.18; 1 Tim 4.8
  65. ↑ Mat 11.29 30
  66. ↑ Gen 2.9; 3.22
  67. ↑ Ps 104.24; 136.5; Prov 8.27; Ier 10.12; 51.15
  68. ↑ Gen 1.9
  69. ↑ Deut 33.28; Iov 36.28
  70. ↑ Prov 1.9
  71. ↑ Ps 37.24; 91.11 12; Prov 10.9
  72. ↑ Lev 26.6; Ps 3.5; 4.8
  73. ↑ Ps 91.5; 112.7
  74. ↑ Rom 13.7; Gal 6.10
  75. ↑ Lev 19.13; Deut 24.15
  76. ↑ Rom 12.18
  77. ↑ Ps 37.1; 73.3; Prov 24.1
  78. ↑ Ps 25.14
  79. ↑ Lev 26.14; Ps 37.22; Zah 5.4; Mal 2.2
  80. ↑ Ps 1.3
  81. ↑ Lev 26.14; Ps 37.22; Zah 5.4; Mal 2.2
  82. ↑ Ps 34.11; Prov 1.8
  83. ↑ 1 Cron 29.1
  84. ↑ 1 Cron 28.9; Efes 6.4
  85. ↑ Prov 2.2 3
  86. ↑ 2 Tes 2.10
  87. ↑ Mat 13.44; Luca 10.42
  88. ↑ 1 Sam 2.30
  89. ↑ Prov 1.9; 3.22
  90. ↑ Prov 3.2
  91. ↑ Ps 18.36
  92. ↑ Ps 91.11 12
  93. ↑ Ps 1.1; Prov 1.10 15
  94. ↑ Ps 36.4; Isa 57.20
  95. ↑ Mat 5.14 15; Filim 15
  96. ↑ 2 Sam 23.4
  97. ↑ 1 Sam 2.9; Iov 18.5 6; Isa 59.9 10; Ier 23.12; Ioan 12.35
  98. ↑ Prov 3.3 21
  99. ↑ Prov 2.1
  100. ↑ Prov 3.8; 12.18
  101. ↑ Deut 5.32; 28.14; Ios 1.7
  102. ↑ Isa 1.16; Rom 12.9
  103. ↑ Mal 2.7
  104. ↑ Prov 2.16; 6.24
  105. ↑ Ps 55.21
  106. ↑ Ecl 7.26
  107. ↑ Evr 4.12
  108. ↑ Prov 7.27
  109. ↑ Prov 1.29
  110. ↑ Prov 1.25; 12.1
  111. ↑ Mal 2.14
  112. ↑ Cânt 2.9; 4.5; 7.3
  113. ↑ Prov 2.16; 7.5
  114. ↑ 2 Cron 16.9; Iov 31.4; 34.21; Prov 15.3; Ier 16.17; 32.19; Osea 7.2; Evr 4.13
  115. ↑ Ps 9.15
  116. ↑ Iov 4.21; 36.12
  117. ↑ Prov 11.15; 17.18; 20.16; 22.26; 27.13
  118. ↑ Ps 132.4
  119. ↑ Iov 12.7
  120. ↑ Prov 24.33 34
  121. ↑ Prov 10.4; 13.4; 20.4
  122. ↑ Iov 15.12; Ps 35.19; Prov 10.10
  123. ↑ Mica 2.1
  124. ↑ Prov 6.19
  125. ↑ Ier 19.11
  126. ↑ 2 Cron 36.16
  127. ↑ Ps 18.27; 101.5
  128. ↑ Ps 120.2 3
  129. ↑ Isa 1.15
  130. ↑ Gen 6.5
  131. ↑ Isa 59.7; Rom 3.15
  132. ↑ Ps 27.12; Prov 19.5
  133. ↑ Prov 6.14
  134. ↑ Prov 1.8; Efes 6.1
  135. ↑ Prov 3.3; 7.3
  136. ↑ Prov 3.23 24
  137. ↑ Prov 2.11
  138. ↑ Ps 19.8; 119.105
  139. ↑ Prov 2.16; 5.3; 7.5
  140. ↑ Mat 5.28
  141. ↑ Prov 29.3
  142. ↑ Gen 39.14
  143. ↑ Ezec 13.18
  144. ↑ Exod 22.1 4
  145. ↑ Prov 7.7
  146. ↑ Prov 2.1
  147. ↑ Lev 18.5; Prov 4.4; Isa 55.3
  148. ↑ Deut 32.10
  149. ↑ Deut 6.8; 11.18; Prov 3.3; 6.21
  150. ↑ Prov 2.16; 5.3; 6.24
  151. ↑ Prov 6.32; 9.4 16
  152. ↑ Iov 24.15
  153. ↑ Prov 9.13
  154. ↑ 1 Tim 5.13; Tit 2.5
  155. ↑ Isa 19.9
  156. ↑ Prov 5.3
  157. ↑ Ps 12.2
  158. ↑ Ecl 9.12
  159. ↑ Neem 13.26
  160. ↑ Prov 2.18; 5.5; 9.18
  161. ↑ Prov 1.20; 9.3
  162. ↑ Prov 22.20
  163. ↑ Iov 28.15; Ps 19.10; 119.127; Prov 3.14 15; 4.5 7; 16.16
  164. ↑ Prov 16.6
  165. ↑ Prov 6.17
  166. ↑ Prov 4.24
  167. ↑ Ecl 7.19
  168. ↑ Dan 2.21; Rom 13.1
  169. ↑ 1 Sam 2.30; Ps 91.14; Ioan 14.21
  170. ↑ Iac 1.5
  171. ↑ Prov 3.16; Mat 6.33
  172. ↑ Prov 3.14; 8.10
  173. ↑ Prov 3.19; Ioan 1.1
  174. ↑ Ps 2.6
  175. ↑ Iov 15.7 8
  176. ↑ Gen 1.9 10; Iov 38.10 11; Ps 33.7; 104.9; Ier 5.22
  177. ↑ Ioan 1.1 2 18
  178. ↑ Mat 3.17; Col 1.13
  179. ↑ Ps 16.3
  180. ↑ Ps 119.1 2; 128.1 2; Luca 11.28
  181. ↑ Prov 3.13 18
  182. ↑ Prov 12.2
  183. ↑ Prov 2.20
  184. ↑ Mat 16.18; Efes 2.20-22; 1 Pet 2.5
  185. ↑ Mat 22.3
  186. ↑ Prov 9.5; Prov 23.30
  187. ↑ Rom 10.15
  188. ↑ Prov 8.1 2
  189. ↑ Prov 9.14
  190. ↑ Prov 9.16; Prov 6.32; Mat 11.25
  191. ↑ Prov 9.2; Cânt 5.1; Isa 55.1; Ioan 6.27
  192. ↑ Mat 7.6
  193. ↑ Ps 141.5
  194. ↑ Mat 13.12
  195. ↑ Iov 28.28; Ps 111.10; Prov 1.7
  196. ↑ Prov 3.2 16; 10.27
  197. ↑ Iov 35.6 7; Prov 16.26
  198. ↑ Prov 7.11
  199. ↑ Prov 9.3
  200. ↑ Prov 9.4
  201. ↑ Prov 20.17
  202. ↑ Prov 2.18; 7.27
  203. ↑ Prov 15.20; 17.21 25; 19.13; 29.3 15
  204. ↑ Ps 49.6; Prov 11.4; Luca 12.19 20
  205. ↑ Dan 4.27
  206. ↑ Ps 10.14; 34.9 10; 37.25
  207. ↑ Prov 12.24; 19.15
  208. ↑ Prov 13.4; 21.5
  209. ↑ Prov 12.4; 17.2; 19.26
  210. ↑ Prov 10.11; Estera 7.8
  211. ↑ Ps 9.5 6; 112.6; Ecl 8.10
  212. ↑ Prov 10.10
  213. ↑ Ps 23.4; Prov 28.18; Isa 33.15 16
  214. ↑ Prov 6.13
  215. ↑ Prov 10.8
  216. ↑ Ps 37.30; Prov 13.14; 18.4
  217. ↑ Ps 107.42; Prov 10.6
  218. ↑ Prov 17.9; 1 Cor 13.4; 1 Pet 4.8
  219. ↑ Prov 26.3
  220. ↑ Prov 18.7; 21.23
  221. ↑ Iov 31.24; Ps 52.7; Prov 18.11; 1 Tim 6.17
  222. ↑ Ps 15.3
  223. ↑ Ecl 5.3
  224. ↑ Iac 3.2
  225. ↑ Gen 24.35; 26.12; Ps 37.22
  226. ↑ Prov 14.9; 15.21
  227. ↑ Iov 15.21
  228. ↑ Ps 145.19; Mat 5.6; 1 Ioan 5.14 15
  229. ↑ Ps 37.9 10
  230. ↑ Ps 15.5; Prov 10.30; Mat 7.24 25; 16.18
  231. ↑ Prov 9.11
  232. ↑ Iov 15.32 33; 22.16; Ps 55.23; Ecl 7.17
  233. ↑ Iov 8.13; 11.20; Ps 112.10; Prov 11.7
  234. ↑ Ps 1.6; 37.20
  235. ↑ Ps 37.22 29; 125.1; Prov 10.25
  236. ↑ Ps 37.20
  237. ↑ Lev 19.35 36; Deut 25.13-16; Prov 16.11; 20.10 23
  238. ↑ Prov 15.33; 16.18; 18.12; Dan 4.30 31
  239. ↑ Prov 13.6
  240. ↑ Prov 10.2; Ezec 7.19; Țef 1.18
  241. ↑ Gen 7.1
  242. ↑ Prov 5.22; Ecl 10.8
  243. ↑ Prov 10.28
  244. ↑ Prov 21.18
  245. ↑ Iov 8.13
  246. ↑ Estera 8.15; Prov 28.12 28
  247. ↑ Prov 29.8
  248. ↑ Lev 19.16; Prov 20.19
  249. ↑ 1 Împ 12.1; Prov 15.22; 24.6
  250. ↑ Prov 6.1
  251. ↑ Prov 31.30
  252. ↑ Mat 5.7; 25.34
  253. ↑ Osea 10.12; Gal 6.8 9; Iac 3.18
  254. ↑ Prov 16.5
  255. ↑ Ps 112.2
  256. ↑ Rom 2.8 9
  257. ↑ Ps 112.9
  258. ↑ 2 Cor 9.6-10
  259. ↑ Mat 5.7
  260. ↑ Amos 8.5 6
  261. ↑ Iov 29.13
  262. ↑ Estera 7.10; Ps 7.15 16; 9.15 16; 10.2; 57.6
  263. ↑ Iov 31.24; Ps 52.7; Marc 10.24; Luca 12.21; 1 Tim 6.17
  264. ↑ Ps 1.3; 52.8; 92.12; Ier 17.8
  265. ↑ Ecl 5.16
  266. ↑ Dan 12.3; 1 Cor 9.19; Iac 5.20
  267. ↑ Ier 25.29; 1 Pet 4.17 18
  268. ↑ Prov 8.35
  269. ↑ Prov 10.25
  270. ↑ Prov 31.23; 1 Cor 11.7
  271. ↑ Prov 14.30
  272. ↑ Prov 1.11 18
  273. ↑ Prov 14.3
  274. ↑ Ps 37.36 37; Prov 11.21; Mat 7.24-27
  275. ↑ 1 Sam 25.17
  276. ↑ Prov 13.7
  277. ↑ Deut 25.4
  278. ↑ Gen 3.19; Prov 28.19
  279. ↑ Prov 6.32
  280. ↑ Prov 18.7
  281. ↑ 2 Pet 2.9
  282. ↑ Prov 13.2; 18.20
  283. ↑ Isa 3.10 11
  284. ↑ Prov 3.7; Luca 18.11
  285. ↑ Prov 29.11
  286. ↑ Prov 14.5
  287. ↑ Ps 57.4; 59.7; 64.3; 52.5; Prov 19.9
  288. ↑ Ps 57.4; 59.7; 64.3; 52.5; Prov 19.9
  289. ↑ Prov 6.17; 11.20; Apoc 22.15
  290. ↑ Prov 13.16; 15.2
  291. ↑ Prov 10.4
  292. ↑ Prov 15.13
  293. ↑ Isa 50.4
  294. ↑ 1 Sam 2.25
  295. ↑ Prov 12.14
  296. ↑ Ps 39.1; Prov 21.23; Iac 3.2
  297. ↑ Prov 10.4
  298. ↑ Prov 11.3 5 6
  299. ↑ Prov 12.9
  300. ↑ Iov 18.5 6; 21.17; Prov 24.20
  301. ↑ Prov 10.2; 20.21
  302. ↑ Prov 13.19
  303. ↑ 2 Cron 36.16
  304. ↑ Prov 10.11; 14.27; 16.22
  305. ↑ 2 Sam 22.6
  306. ↑ Prov 12.23; 15.2
  307. ↑ Prov 25.13
  308. ↑ Prov 15.5 31
  309. ↑ Prov 13.12
  310. ↑ Ps 32.10
  311. ↑ Iov 27.16 17; Prov 28.8; Ecl 2.26
  312. ↑ Prov 12.11
  313. ↑ Prov 19.18; 22.15; 23.13; 29.15 17
  314. ↑ Ps 34.10; 37.3
  315. ↑ Prov 24.3
  316. ↑ Rut 4.11
  317. ↑ Iov 12.4
  318. ↑ Prov 12.6
  319. ↑ Exod 20.16; 23.1; Prov 6.19; 12.17; 14.25
  320. ↑ Prov 8.9; 17.24
  321. ↑ Prov 10.23
  322. ↑ Iov 8.15
  323. ↑ Prov 16.25
  324. ↑ Rom 6.21
  325. ↑ Prov 5.4; Ecl 2.2
  326. ↑ Prov 1.31; 12.14
  327. ↑ Prov 22.3
  328. ↑ Prov 19.7
  329. ↑ Ps 41.1; 112.9
  330. ↑ Prov 14.5
  331. ↑ Prov 13.14
  332. ↑ Prov 16.32; Iac 1.19
  333. ↑ Ps 112.10
  334. ↑ Prov 12.4
  335. ↑ Prov 17.5; Mat 25.40 45
  336. ↑ Iov 31.15 16; Prov 22.2
  337. ↑ Iov 13.15; 19.26; Ps 23.4; 37.37; 2 Cor 1.9; 5.8; 2 Tim 4.18
  338. ↑ Prov 12.16; 29.11
  339. ↑ Mat 24.45 47
  340. ↑ Iuda 8.1 2 3; Prov 25.15
  341. ↑ 1 Sam 25.10; 1 Împ 12.13 14 16
  342. ↑ Prov 15.28; Prov 12.23; 13.16
  343. ↑ Iov 34.21; Prov 5.21; Ier 16.17; 32.19; Evr 4.13
  344. ↑ Prov 10.1
  345. ↑ Prov 13.18; 15.31 32
  346. ↑ Prov 21.27; 28.9; Isa 1.11; 61.8; 66.3; Ier 6.20; 7.22; Amos 5.22
  347. ↑ Prov 21.21; 1 Tim 6.11
  348. ↑ 1 Împ 22.8
  349. ↑ Prov 5.12; 10.17
  350. ↑ Iov 26.6; Ps 139.8
  351. ↑ 2 Cron 6.30; Ps 7.9; 44.21; Ioan 2.24 25; 21.17; Fapte 1.24
  352. ↑ Amos 5.10; 2 Tim 4.3
  353. ↑ Prov 17.22
  354. ↑ Prov 12.25
  355. ↑ Prov 17.22
  356. ↑ Ps 37.16; Prov 16.8; 1 Tim 6.6
  357. ↑ Prov 17.1
  358. ↑ Prov 26.21; 29.22
  359. ↑ Prov 22.5
  360. ↑ Prov 10.1; 29.3
  361. ↑ Prov 10.23
  362. ↑ Efes 5.15
  363. ↑ Prov 11.14; 20.18
  364. ↑ Prov 25.11
  365. ↑ Fil 3.20; Col 3.1 2
  366. ↑ Prov 12.7; 14.11; Ps 68.5 6; 146.9
  367. ↑ Prov 12.7; 14.11; Ps 68.5 6; 146.9
  368. ↑ Prov 6.16 18
  369. ↑ Ps 37.30
  370. ↑ Prov 11.19; Isa 5.8; Ier 17.11
  371. ↑ 1 Pet 3.15
  372. ↑ Ps 10.1; 34.16
  373. ↑ Ps 145.18 19
  374. ↑ Prov 15.5
  375. ↑ Prov 1.7
  376. ↑ Prov 18.12
  377. ↑ Prov 16.9; Prov 19.21; 20.24; Ier 10.23
  378. ↑ Mat 10.19 20
  379. ↑ Prov 21.2
  380. ↑ 1 Sam 16.7
  381. ↑ Ps 37.5; 55.22; Mat 6.25; Luca 12.22; 4.6; 1 Pet 5.7
  382. ↑ Isa 43.7; Rom 11.36
  383. ↑ Iov 21.30; Rom 9.22
  384. ↑ Prov 6.17; 8.13
  385. ↑ Prov 11.21
  386. ↑ Dan 4.27; Luca 11.41
  387. ↑ Prov 14.16
  388. ↑ Ps 37.16; Prov 15.16
  389. ↑ Prov 16.1; Prov 19.21
  390. ↑ Ps 37.23; Prov 20.24; Ier 10.23
  391. ↑ Lev 19.36; Prov 11.1
  392. ↑ Prov 25.5; 29.14
  393. ↑ Prov 14.35; 22.11
  394. ↑ Prov 19.12; 20.2
  395. ↑ Prov 19.12
  396. ↑ Iov 29.23; Zah 10.1
  397. ↑ Prov 8.11 19
  398. ↑ Prov 11.2; 17.19; 18.12
  399. ↑ Ps 2.12; 34.8; 125.1; Isa 30.18; Ier 17.7
  400. ↑ Prov 13.14; 14.27
  401. ↑ Ps 37.30; Mat 12.34
  402. ↑ Prov 14.12
  403. ↑ Prov 9.12; Ecl 6.7
  404. ↑ Prov 6.14 19; 15.18; 26.21; 29.22
  405. ↑ Prov 17.9
  406. ↑ Prov 1.10
  407. ↑ Prov 20.29
  408. ↑ Prov 19.11
  409. ↑ Prov 15.17
  410. ↑ Prov 10.5; 19.26
  411. ↑ Ps 26.2; Prov 27.21; Ier 17.10; Mal 3.3
  412. ↑ Prov 14.31; Iov 31.29; Obad 12
  413. ↑ Ps 127.3; 128.3
  414. ↑ Prov 18.16; 19.6
  415. ↑ Prov 10.12
  416. ↑ Prov 16.28
  417. ↑ Osea 13.8
  418. ↑ Ps 109.4 5; Ier 18.20; Rom 12.17; 1 Tes 5.15; 1 Pet 3.9
  419. ↑ Prov 20.3; 1 Tes 4.11
  420. ↑ Exod 23.7; Prov 24.24; Isa 5.23
  421. ↑ Prov 21.25 26
  422. ↑ Rut 1.16; Prov 18.24
  423. ↑ Prov 6.1; 11.15
  424. ↑ Prov 16.18
  425. ↑ Iac 3.8
  426. ↑ Prov 10.1; 19.13; 17.25
  427. ↑ Prov 12.25; 15.13 15
  428. ↑ Ps 22.15
  429. ↑ Exod 23.8
  430. ↑ Prov 14.6; Ecl 2.14; 8.1
  431. ↑ Prov 10.1; 15.20; 19.13; 17.21
  432. ↑ Prov 17.15; Prov 18.5
  433. ↑ Iac 1.19
  434. ↑ Iov 13.5
  435. ↑ Prov 10.11; 20.5
  436. ↑ Ps 78.2
  437. ↑ Lev 19.15; Deut 1.17; 16.19; Prov 24.23; 28.21
  438. ↑ Prov 10.14; 12.13; 13.3; Ecl 10.12
  439. ↑ Prov 12.18; 26.22
  440. ↑ Prov 28.24
  441. ↑ 2 Sam 22.3 51; Ps 18.2; 27.1; 61.3 4; 91.2; 144.2
  442. ↑ Prov 10.15
  443. ↑ Prov 11.2; 15.33; 16.18
  444. ↑ Ioan 7.51
  445. ↑ Gen 32.20; 1 Sam 25.27; Prov 17.8; 21.14
  446. ↑ Prov 12.14; 13.2
  447. ↑ Mat 12.37
  448. ↑ Prov 19.14; 31.10
  449. ↑ Iac 2.3
  450. ↑ Prov 17.17
  451. ↑ Prov 28.6
  452. ↑ Ps 37.7
  453. ↑ Prov 14.20
  454. ↑ Prov 19.9; Exod 23.1; Deut 19.16 19; Prov 6.19; Prov 21.28
  455. ↑ Prov 29.26
  456. ↑ Prov 17.8; 18.16; 21.14
  457. ↑ Prov 14.20
  458. ↑ Ps 38.11
  459. ↑ Prov 16.20
  460. ↑ Prov 19.5
  461. ↑ Prov 30.22; Ecl 10.6 7
  462. ↑ Prov 14.29; Iac 1.19
  463. ↑ Prov 16.32
  464. ↑ Prov 16.14 15; 20.2; 28.15; Osea 14.5
  465. ↑ Prov 10.1; 15.20; 17.21 25
  466. ↑ Prov 21.9 19; 27.15
  467. ↑ 2 Cor 12.14
  468. ↑ Prov 18.22
  469. ↑ Prov 6.9
  470. ↑ Prov 10.4; 20.13; 23.21
  471. ↑ Luca 10.28; 11.28
  472. ↑ Prov 28.27; Ecl 11.1; Mat 10.42; 25.40; 2 Cor 9.6-8; Evr 6.10
  473. ↑ Prov 13.24; 23.13; 29.17
  474. ↑ Ps 37.37
  475. ↑ Iov 23.13; Ps 33.10 11; Prov 16.1 9; Isa 14.26 27; 46.10; Fapte 5.39; Evr 6.17
  476. ↑ 1 Tim 4.8
  477. ↑ Prov 15.19; 26.13 15
  478. ↑ Prov 21.11
  479. ↑ Deut 13.11
  480. ↑ Prov 9.8
  481. ↑ Prov 17.2
  482. ↑ Iov 15.16; 20.12 13; 34.7
  483. ↑ Prov 10.13; 26.3
  484. ↑ Gen 9.21; Prov 23.29 30; Isa 28.7; Osea 4.11
  485. ↑ Prov 16.14; 19.12
  486. ↑ Prov 8.36
  487. ↑ Prov 17.14
  488. ↑ Prov 10.4; 19.24
  489. ↑ Prov 19.15
  490. ↑ Prov 18.4
  491. ↑ Prov 25.14; Mat 6.2; Luca 18.11
  492. ↑ Ps 12.1; Luca 18.8
  493. ↑ 2 Cor 1.12
  494. ↑ Ps 37.26; 112.2
  495. ↑ Prov 20.26
  496. ↑ 1 Împ 8.46; 2 Cron 6.36; Iov 14.4; Ps 51.5; Ecl 7.20; 1 Cor 4.4; 1 Ioan 1.8
  497. ↑ Deut 25.13; Prov 20.23; Prov 11.1; 16.11; Mica 6.10 11
  498. ↑ Mat 7.16
  499. ↑ Exod 4.11; Ps 94.9
  500. ↑ Prov 6.9; 12.11; 19.15; Rom 12.11
  501. ↑ Iov 28.12,16-19; Prov 3.15; 8.11
  502. ↑ Prov 22.26 27; 27.13
  503. ↑ Prov 9.17
  504. ↑ Prov 15.22; 24.6
  505. ↑ Luca 14.31
  506. ↑ Prov 11.13
  507. ↑ Rom 16.18
  508. ↑ Exod 21.17; Lev 20.9; Mat 15.4
  509. ↑ Iov 18.5 6; Prov 24.20
  510. ↑ Prov 28.20
  511. ↑ Hab 2.6
  512. ↑ Deut 32.35; Prov 17.13; 24.29; Rom 12.17 19; 1 Tes 5.15; 1 Pet 3.9
  513. ↑ 2 Sam 16.12
  514. ↑ Prov 20.10
  515. ↑ Ps 37.23; Prov 16.9; Ier 10.23
  516. ↑ Ecl 5.4 5
  517. ↑ Ps 101.5; Prov 20.8
  518. ↑ 1 Cor 2.11
  519. ↑ Ps 101.1; Prov 29.14
  520. ↑ Prov 16.31
  521. ↑ Prov 16.2
  522. ↑ Prov 24.12; Luca 16.15
  523. ↑ 1 Sam 15.22; Ps 50.8; Prov 15.8; Isa 1.11; Osea 6.6; Mica 6.7 8
  524. ↑ Prov 6.17
  525. ↑ Prov 10.4; 13.4
  526. ↑ Prov 10.2; 13.11; 20.21; 2 Pet 2.3
  527. ↑ Prov 21.19; Prov 19.13; 25.24; 27.15
  528. ↑ Iac 4.5
  529. ↑ Prov 19.25
  530. ↑ Mat 7.2; 18.30; Iac 2.13
  531. ↑ Prov 17.8 23; 18.16
  532. ↑ Prov 10.29
  533. ↑ Prov 11.8; Isa 43.3 4
  534. ↑ Prov 21.9
  535. ↑ Ps 112.3; Mat 25.3 4
  536. ↑ Prov 15.9; Mat 5.6
  537. ↑ Ecl 9.14
  538. ↑ Prov 12.13; 13.3; 18.21; Iac 3.2
  539. ↑ Prov 13.4
  540. ↑ Ps 37.26; 112.9
  541. ↑ Ps 50.9; Prov 15.8; Isa 66.3; Ier 6.20; Amos 5.22
  542. ↑ Prov 19.5 9
  543. ↑ Isa 8.9 10; Ier 9.23; Fapte 5.39
  544. ↑ Ps 20.7; 33.17; Isa 31.1
  545. ↑ Ps 3.8
  546. ↑ Ecl 7.1
  547. ↑ Prov 29.13; 1 Cor 12.21
  548. ↑ Iov 31.15; Prov 14.31
  549. ↑ Prov 14.16; 27.12
  550. ↑ Ps 112.3; Mat 6.33
  551. ↑ Prov 15.19
  552. ↑ 1 Ioan 5.18
  553. ↑ Efes 6.4; 2 Tim 3.15
  554. ↑ Iac 2.6
  555. ↑ Iov 4.8; Osea 10.13
  556. ↑ 2 Cor 9.6
  557. ↑ Gen 21.9 10; Ps 101.5
  558. ↑ Ps 101.6; Prov 16.13
  559. ↑ Prov 26.13
  560. ↑ Prov 2.16; 5.3; 7.5; 23.27
  561. ↑ Ecl 7.26
  562. ↑ Prov 13.24; 19.18; 23.13 14; 29.15 17
  563. ↑ Prov 8.6
  564. ↑ Luca 1.3 4
  565. ↑ 1 Pet 3.15
  566. ↑ Exod 23.6; Iov 31.16 21
  567. ↑ Zah 7.10; Mal 3.5
  568. ↑ 1 Sam 24.12; 25.39; Ps 12.5; 35.1 10; 68.5; 140.12; Prov 23.11; Ier 51.36
  569. ↑ Prov 6.1; 11.15
  570. ↑ Prov 20.16
  571. ↑ Deut 19.14; 27.17; Prov 23.10
  572. ↑ Prov 28.20; 1 Tim 6.9 10
  573. ↑ Prov 3.5; Rom 12.16
  574. ↑ Ps 141.4
  575. ↑ Deut 15.9
  576. ↑ Ps 141.4
  577. ↑ Prov 9.8; Mat 7.6
  578. ↑ Deut 19.14; 27.17; Prov 22.28
  579. ↑ Iov 31.21; Prov 22.23
  580. ↑ Prov 13.24; 19.18; 22.15; 29.15 17
  581. ↑ 1 Cor 5.5
  582. ↑ Prov 23.24 25; Prov 29.3
  583. ↑ Ps 37.1; 73.3; Prov 3.31; 24.1
  584. ↑ Prov 28.14
  585. ↑ Ps 37.37; Prov 24.1; Luca 16.25
  586. ↑ Prov 4.23
  587. ↑ Isa 5.22; Mat 24.49; Luca 21.34; Rom 13.13; Efes 5.18
  588. ↑ Prov 19.15
  589. ↑ Prov 1.8; 30.17; Efes 6.1 2
  590. ↑ Prov 4.5 7; Mat 13.44
  591. ↑ Prov 10.1; 15.20; 23.15
  592. ↑ Prov 22.14
  593. ↑ Prov 7.12; Ecl 7.26
  594. ↑ Isa 5.11 22
  595. ↑ Gen 49.12
  596. ↑ Prov 20.1; Efes 5.18
  597. ↑ Ps 75.8; Prov 9.2
  598. ↑ Prov 27.22; Ier 5.3
  599. ↑ Efes 4.19
  600. ↑ Deut 29.19; Isa 56.12
  601. ↑ Ps 37.1; 73.3; Prov 3.31; 23.17; 24.19
  602. ↑ Prov 1.15
  603. ↑ Ps 10.7
  604. ↑ Prov 21.22; Ecl 9.16
  605. ↑ Prov 11.14; 15.22; 20.18; Luca 14.31
  606. ↑ Ps 10.5; Prov 14.6
  607. ↑ Rom 1.30
  608. ↑ Ps 82.4; Isa 58.6 7; 1 Ioan 3.16
  609. ↑ Ps 82.4; Isa 58.6 7; 1 Ioan 3.16
  610. ↑ Iov 34.11; Ps 62.12; Ier 32.19; Rom 2.6; Apoc 2.23; 22.12
  611. ↑ Cânt 5.1
  612. ↑ Ps 119.10; 119.103
  613. ↑ Prov 23.18
  614. ↑ Ps 10.9 10
  615. ↑ Iov 5.19; Ps 34.19; 37.24; Mica 7.8
  616. ↑ Estera 7.10; Amos 5.2; 8.14; Apoc 18.21
  617. ↑ Iov 31.29; Ps 35.15 19; Prov 17.5; Obad 12
  618. ↑ Ps 37.1; 73.3; Prov 23.17; 24.1
  619. ↑ Ps 11.6
  620. ↑ Iov 18.5 6; 21.17; Prov 13.9; 20.20
  621. ↑ Rom 13.7; 1 Pet 2.17
  622. ↑ Lev 19.15; Deut 1.17; 16.19; Prov 18.5; 28.21; Ioan 7.24
  623. ↑ Prov 17.15; Isa 5.23
  624. ↑ 1 Împ 5.17 18; Luca 14.28
  625. ↑ Efes 4.25
  626. ↑ Prov 20.22; Mat 5.39 44; Rom 12.17 19
  627. ↑ Gen 3.18
  628. ↑ Prov 6.9
  629. ↑ 1 Împ 4.32
  630. ↑ Deut 29.29; Rom 11.33
  631. ↑ Iov 29.16
  632. ↑ 2 Tim 2.21
  633. ↑ Prov 20.8
  634. ↑ Prov 16.12; 29.14
  635. ↑ Luca 14.8 9 10
  636. ↑ Prov 17.14; Mat 5.25
  637. ↑ Mat 5.25; 18.15
  638. ↑ Prov 15.23; Isa 50.4
  639. ↑ Prov 13.17
  640. ↑ Iuda 12
  641. ↑ Prov 20.6
  642. ↑ Gen 32.4; 1 Sam 25.24; Prov 15.1; 16.14
  643. ↑ Prov 25.27
  644. ↑ Ps 57.4; 120.3 4; Prov 12.18
  645. ↑ Dan 6.18; Rom 12.15
  646. ↑ Exod 23.4 5; Mat 5.44; Rom 12.20
  647. ↑ 2 Sam 16.12
  648. ↑ Iov 37.22
  649. ↑ Ps 101.5
  650. ↑ Prov 19.13; 21.9 19
  651. ↑ Prov 25.16
  652. ↑ Prov 27.2
  653. ↑ Prov 16.32
  654. ↑ 1 Sam 12.17
  655. ↑ Num 23.8; Deut 23.5
  656. ↑ Ps 32.9; Prov 10.13
  657. ↑ Mat 16.1-4; 21.24-27
  658. ↑ 2 Pet 2.22
  659. ↑ Exod 8.15
  660. ↑ Prov 29.20; Luca 18.11; Rom 12.16; Apoc 3.17
  661. ↑ Prov 22.13
  662. ↑ Prov 19.24
  663. ↑ Efes 5.4
  664. ↑ Prov 22.10
  665. ↑ Prov 15.18; 29.22
  666. ↑ Prov 18.8
  667. ↑ Ps 28.3; Ier 9.8
  668. ↑ Ps 7.15 16; 9.15; 10.2; 57.6; Prov 28.10; Ecl 10.8
  669. ↑ Luca 12.19 20; Iac 4.13
  670. ↑ Prov 25.27
  671. ↑ 1 Ioan 3.12
  672. ↑ Prov 28.23; Gal 2.14
  673. ↑ Ps 141.5
  674. ↑ Iov 6.7
  675. ↑ Prov 17.17; 18.24; 19.7
  676. ↑ Prov 10.1; 23.15 24
  677. ↑ Ps 127.5
  678. ↑ Prov 22.3
  679. ↑ Exod 22.26; Prov 20.16
  680. ↑ Prov 19.13
  681. ↑ 1 Cor 9.7 13
  682. ↑ Prov 30.16; Hab 2.5
  683. ↑ Ecl 1.8; 6.7
  684. ↑ Prov 17.3
  685. ↑ Prov 23.35; Isa 1.5; Ier 5.3
  686. ↑ Ps 104.14
  687. ↑ Lev 26.17 36; Ps 53.5
  688. ↑ Mat 18.28
  689. ↑ Ps 10.3; 49.18; Rom 1.32
  690. ↑ 1 Împ 18.18 21; Mat 3.7; 14.4; Efes 5.11
  691. ↑ Ps 92.6
  692. ↑ Ioan 7.17; 1 Cor 2.15; 1 Ioan 2.20 27
  693. ↑ Prov 19.1; 28.18
  694. ↑ Prov 29.3
  695. ↑ Iov 27.16 17; Prov 13.22; Ecl 2.26
  696. ↑ Zah 7.11
  697. ↑ Ps 66.18; 109.7; Prov 15.8
  698. ↑ Prov 26.27
  699. ↑ Mat 6.33
  700. ↑ Prov 28.28; Prov 11.10; 29.2; Ecl 10.6
  701. ↑ Ps 32.3 5; 1 Ioan 1.8-10
  702. ↑ Ps 16.8; Prov 23.17
  703. ↑ Rom 2.5; 11.20
  704. ↑ 1 Pet 5.8
  705. ↑ Exod 1.14 16 22; Mat 2.16
  706. ↑ Gen 9.6; Exod 21.14
  707. ↑ Prov 10.9 25
  708. ↑ Prov 28.6
  709. ↑ Prov 12.11
  710. ↑ Prov 13.11; 20.21; 23.4; 28.22; 1 Tim 6.9
  711. ↑ Prov 18.5; 24.23
  712. ↑ Ezec 13.19
  713. ↑ Prov 28.20
  714. ↑ Prov 27.5 6
  715. ↑ Prov 8.9
  716. ↑ Prov 13.10
  717. ↑ 1 Tim 6.6
  718. ↑ Deut 15.7; Prov 19.17; 22.9
  719. ↑ Prov 28.12; Prov 29.2
  720. ↑ Iov 24.4
  721. ↑ 1 Sam 2.25; 2 Cron 36.16; Prov 1.24-27
  722. ↑ Estera 8.15; Prov 11.10; 28.12 28
  723. ↑ Estera 3.15
  724. ↑ Prov 10.1; 15.20; 27.11
  725. ↑ Prov 5.9 10; 6.26; 28.7; Luca 15.13 30
  726. ↑ Iov 29.16; 31.13; Ps 41.1
  727. ↑ Prov 11.11
  728. ↑ Ezec 22.30
  729. ↑ Mat 11.17
  730. ↑ Gen 4.5 8; 1 Ioan 3.12
  731. ↑ Iuda 16.17; Prov 12.16; 14.33
  732. ↑ Prov 22.2
  733. ↑ Mat 5.45
  734. ↑ Prov 20.8; 25.5
  735. ↑ Ps 72.2 4 13 14
  736. ↑ Prov 29.17
  737. ↑ Prov 10.1; 17.21 25
  738. ↑ Ps 37.36; 58.10; 91.8; 92.11
  739. ↑ Prov 13.24; 19.18; 23.15; 23.13 14; 29.15
  740. ↑ 1 Sam 3.1; Amos 8.11 12
  741. ↑ Ioan 13.17; Iac 1.25
  742. ↑ Prov 26.12
  743. ↑ Prov 15.18; 26.21
  744. ↑ Iov 22.29; Prov 15.33; 18.12; Isa 66.2; Dan 4.30; Mat 23.12; Luca 14.11; 18.14; Fapte 12.23; Iac 4.6 10; 1 Pet 5.5
  745. ↑ Gen 12.12; 20.2 11
  746. ↑ Ps 20.9; Prov 19.6
  747. ↑ Prov 31.1
  748. ↑ Ps 73.22
  749. ↑ Ioan 3.13
  750. ↑ Iov 38.4; Ps 104.3; Isa 40.12
  751. ↑ Ps 12.6; 18.30; 19.8; 119.140; 18.30; 84.11; 115.9 10 11
  752. ↑ Deut 4.2; 12.32; Apoc 22.18 19
  753. ↑ Mat 6.11
  754. ↑ Deut 8.12 14 17; 31.20; 32.15; Neem 9.25 26; Iov 31.24 25 28; Osea 13.6
  755. ↑ Luca 18.11
  756. ↑ Ps 131.1; Prov 6.17
  757. ↑ Iov 29.17; Ps 52.2; 57.4; Prov 12.18
  758. ↑ Ps 14.4; Amos 8.4
  759. ↑ Prov 27.20; Hab 2.5
  760. ↑ Gen 9.22; Lev 20.9; Prov 20.20; 23.22
  761. ↑ Prov 19.10; Ecl 10.7
  762. ↑ Prov 6.6
  763. ↑ Ps 104.18
  764. ↑ Iov 21.5; 40.4; Ecl 8.3; Mica 7.16
  765. ↑ Prov 30.1
  766. ↑ Isa 49.15
  767. ↑ Prov 5.9
  768. ↑ Deut 17.17; Neem 13.26; Prov 7.26; Osea 4.11
  769. ↑ Ecl 10.17
  770. ↑ Osea 4.11
  771. ↑ Ps 104.15
  772. ↑ Iov 29.15 16
  773. ↑ 1 Sam 19.4; Estera 4.16
  774. ↑ Lev 19.10; Deut 1.16
  775. ↑ Iov 29.12; Isa 1.17; Ier 22.16
  776. ↑ Prov 12.4; 18.22; 19.14
  777. ↑ Rom 12.11
  778. ↑ Luca 12.42
  779. ↑ Efes 4.28; Evr 13.16
  780. ↑ Prov 12.4
Adus de la „https://ro.wikisource.org/w/index.php?title=Dumitru_Cornilescu/Biblia_1921/Vechiul_Testament/Proverbele&oldid=130593”