EPIGRAME
I
modificăDin Scarron[1]
Simțind grozavul necaz d-amor,
Tot spui, Mario, că mă vei bate!
Nu te voi însă judecător:
Mâinile-ți, dragă, nu-ți sunt curate.
II
modificăDin Al. Suțu
Eu sunt un patriot neîmpăcat, brutal!
O slujbă-acum să-mi dați sau scot pe loc jurnal.
I
modificăOn viènt de me voler... — Que je plains ton malheur!
— Tous mes vers manuscrits! Que je plains le voleur!
(Lebrun)
II
modificăJe me souviens toujours qu’hier ma femme est morte,
Le temps n'adoucit pas une douleur si forte.
(Dutreshy, Les Carillons)
III
modificăDoamnelor poete
— Vai! grozav fui jăfuită...
— Îți plâng soarta cu amar!
— De poema-mi manuscrită!!)
— Plâng amarnic pe tâlhar.
IV
modificăVăduvul
Nu poți uita c-as-noapte nevasta mi-a murit:
Nici timpul nu alină un dor așa cumplit.
V
modificăUnui mare orator
(El vorbește)
Sclivisit-am Oceanul, ce-i repaosul de veci,
Și în mintea-mi genială născotit-am-fraze seci;
Prin a templului câmpie eu adesea m-am plimbat,
Căci din școală și din lume, vai nimic n-am învățat[2].
VI
modificăBețivul
Și pășind cu bărbăție
Pe a virtuții cale,
El mi-o ia spre berărie,
— De la teatru-n vale.
VII
modificăÎn contra unui prefect de poliție
Polițaiul e om mare
Ce ne scapă de nevoi,
Și poliția i-e tare:
Drept agenți el n-are boi.
Nu știu însă cum se face:
Hoții sunt un neam stricat,
Ce la nimeni nu dau pace:
Chiar pe Aga lau furat[3]?