Formarea marii proprietăți la noi

 

În acest studiu voiu areta cum iera stăpînit pămîntul țereî în cele di’ntîiu veacuri ale acestor două principate (Moldova și Valahiea) și apoi cum și prin ce mijloace s’au format proprietățile cele mari de astă-zi. Nu mă voiu sluji nici de faptele petrecute în alte țeri și nici de teoriile clădite pe faptele constatate acolo; asta nu pentru că ași nega asemănarea evoluției de pe aiurea cu cea de la noi, ci numai și numai pentru a face ca adevărurile ce voiu areta să poată fi mai ușor primite ca unele ce se întemeează pe documente și fenomene ușor de controlat.

* * *

Pentru a află cum iera organizată stăpînirea asupra pămîntu-lui în cele di’ntîiu timpuri ale principatelor ne ieste de mare, și chiar nespus folos, studiarea organizărei Vrîncenilor, Tighecenilor, Cîmpulungenilor din Moldova și a celor din Munteniea, căci în aceste locuri s’a păstrat pînă în veacul trecut o organizare a propietățeî, care ne poate sluji ca punct de plecare pentru evoluțiea de la începutul terilor pînă în zilele noastre.

Vrancea a fost mult mai mare în veacurile di’ntîiu după întemeierea țerilor și anume: se întindea de la Milcov pînă la Trotuș în toată partea muntoasă a județului Putna.

Locuitorii din toată această parte au și pînă acuma îmbrăcămintea si obiceiurile Vrîncenilor. Toți Vrînceniî se socoteau rude de sînge scoborîndu-se di’ntr’un strămoș comun, care ar fi avut 7 fii între cari ar fi împărțit munții.

La întemeierea Moldovei și a Munteniei, Vrancea iera în mîna strămoșilor locuitorilor de a-zi și cu toate acestea îei și-au păstrat neatîmarea în schimbul unei dări știute și hotărite și au urmat a se cîrmui după obiceiurile lor. Cantemir nu spune în ce stătea acea dare știută, Dăscălescu înse zice că dădeau un număr de șoimi pe cari Domnii îi trimeteau Sultanului.

Pe vremea lui Cantemir ierau în Vrancea 12 sate, pe la 1852 înse ierau 24 cu o populație de 4,000 de familii și cu întindere de vre-o 100,000 de fălci.