Hora
de Ion Pillat

Mă nasc la han odată-n săptămână,
Mi-e pântec cobza, fluierul mi-e os.
Nu pot trăi de nu mă țin de mână
Flăcăii dârz sau fetele sfios.

Ce chiot dau când ies prin bătătură!
Tot calc și bat în tact ș-alerg pe loc...
Spre seară amețesc de băutură,
Dar nu mă las - că mor de nu mai joc.