Hristos la Martha și Maria
Hristos la Martha și Maria
de
O. Ciumi
tradus în română de
Alexei Mateevici
- Cu-ncetul asfințea frumoasa zi de vară,
- Când au intrat Hristos în satul cunoscut.
- Răcoarea se lăsa, și umbrele de seară
- Albastre, în ograda Marthei au căzut.
- Și prin văzduh cântarea, ciripitul
- Au încetat, când a grăi au prins,
- De parcă asculta și însuși asfințitul
- Învățături cerești, în focul lui aprins...
- Nespus de-nsuflețit era Învățătorul
- Și plin de adevăr era al Lui cuvânt;
- Maria nu putea de la Mântuitorul
- Să-și ieie ochii ei, pe Dânsul ascultând,
- Și inima-i ardea de dragostea cea sfântă,
- Și alte lumi mărețe-i deschidea,
- Privirea Lui cea iertătoare, blândă,
- Ce dragostea în inimi aprindea.
- Iar Martha, ce gândea la lucruri pământești,
- A zis, apropiindu-se de Învățător:
- „Trimite-mi soră-mea, să-mi fie de-ajutor".
- Dar a răspuns Hristos: „Tu, Marthă, te grijești
- De multe, dar Maria de asta e departe,
- Ea una și-a ales, dar cea mai bună parte
- Îi este partea ei cea mai de trebuință,
- Cu dânsa nu va ști necaz și suferință".
- Iunie 1912