II

 

Ce bogată-i marea cu adâncuri mari!
Plin e fundul mării de mărgăritari.

Vechile coroane prețuri au mai mari:
Pline sunt cu totul de mărgăritari.

Dar când râde Rada, mărgăritărei
Sunt pe lume oare scumpi ca dinții ei?

Ce bogat e câmpul înrouat în zori!
Rouă-n mărgărele picură din flori!

Ochii plini de lacrimi preț mai mare au:
Scumpe mărgărele în acei ochi stau.

Dar ce preț mai are vinul, dragii mei,
Când aruncă-n spumă mărgăritărei!