III

 

Goi, sunt umerii rotunzi,
Pieptul gol — așa-mbrăcată
Treci pe câmp, frumoasă fată!
Când mă vezi, ascunzi de-odată
Pieptul tot. De ce-l ascunzi?

De sub văl nevrând îți ies
Umerii scăldați de soare,
Când te pleci să rupi o floare.
Pentru ce zâmbești tu oare
Și te pleci atât de des?